România traversează o perioadă de transformare strategică, deținând resurse semnificative pentru apărare, infrastructură cloud și tehnologie, însă cu provocări majore de integrare. În timp ce țara a obținut a doua cea mai mare alocare europeană pentru sectorul apărării și a pus în funcțiune cloudul guvernamental, rămâne în ultimul loc în Uniunea Europeană privind utilizarea inteligenței artificiale de către companii. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a coordona resursele într-un moment în care securitatea și tehnologia sunt indisolubil legate.
În ceea ce privește inteligența artificială, datele Eurostat indică un decalaj sever față de media europeană. În anul 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu minimum zece angajați utilizau această tehnologie, în timp ce media europeană era de 20%. Chiar și în segmentul companiilor mari, ponderea utilizării în România a fost de 20,8%, comparativ cu o medie europeană de peste 55%. Acest fenomen apare în ciuda faptului că sectorul IT contribuie cu aproximativ 6,67% la PIB-ul național.
Infrastructura de cloud reprezintă elementul capabil să susțină dezvoltarea AI și să asigure reziliența serviciilor publice. În România, Metaminds a implementat un cloud privat guvernamental care include peste 500 de servere fizice, peste 80 de sisteme de stocare și mai mult de 300 de echipamente de rețea. Proiectul utilizează patru centre de date Tier IV, oferind capacități de continuitate operațională și recuperare în caz de dezastru, ceea ce demonstrează o capacitate locală de a gestiona datele în condiții de securitate ridicată.
Sectorul apărării naționale a evoluat spre o industrie a rezilienței, unde datele și comunicațiile sunt la fel de critice ca tehnica militară. Prin programul european SAFE, România beneficiază de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare alocare după Polonia, sub formă de împrumut rambursabil pe 45 de ani. Până la jumătatea verii, au fost semnate contracte militare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, cu un accent pus pe apărarea antiaeriană, tehnologiile anti-dronă și protejarea infrastructurii critice.
Implementarea acestor tehnologii necesită o strategie coerentă care să lege cloudul și AI-ul de planul de apărare națională. Finanțarea pentru apărare implică obligația de rambursare, iar migrarea în cloud a fost legată de jaloanele PNRR. Succesul depinde de capacitatea instituțiilor de a transforma investițiile în sisteme funcționale și de existența unor competențe pentru operarea și întreținerea infrastructurii achiziționate, evitând riscul ca marile proiecte să rămână doar anunțuri fără impact economic real.
Contextul geopolitic actual pune presiune pe statele de pe flancul estic al Europei să își consolideze capacitățile de apărare și securitate cibernetică. În acest cadru, integrarea tehnologiilor avansate în structurile de comandă și control devine o necesitate pentru menținerea suveranității datelor. Deciziile de investiții în infrastructură digitală și militară sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea în fața eventualelor crize sau atacurilor asupra serviciilor critice.