România se îndreaptă spre o situație în care deficitul bugetar ar putea fi semnificativ mai mic în anul 2026 decât prognozele inițiale, pe fondul reducerii cheltuielilor. Totuși, experții avertizează că această stabilitate depinde de menținerea măsurilor de austeritate implementate de actualul guvern. Schimbarea politică și presiunile pentru retragerea taxelor pot compromite rezultatele economice obținute prin controlul strict al cheltuielilor publice și al veniturilor statului.
În primele șapte luni ale anului, deficitul bugetului general a scăzut la 48,08 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,34% din PIB. Această cifră este o scădere masivă față de perioada corespunzătoare din 2025, când deficitul era de 76,44 miliarde de lei, sau 3,99% din PIB. Reducerea nominală este de aproximativ 37%, iar în raport cu PIB-ul, scăderea este de circa 41%, reflectând o politică fiscală mult mai restrictivă.
Analiza realizată de Goldman Sachs indică faptul că deficitul ESA ar putea coborî sub pragul de 6% în 2026. Această evoluție este susținută de controlul riguros al cheltuielilor și de veniturile suplimentare generate de creșterile de taxe. Totodată, banca americană subliniază că evenimentele fiscale rămân în centrul atenției, în contextul unui blocaj politic care pune sub semnul întrebării continuitatea reformelor propuse.
Grupul ING a observat că veniturile bugetare au crescut de la 16,2% la 16,7% din PIB, în timp ce cheltuielile au scăzut de la 19,8% la 18,7%. Această strategie a fost susținută de controlul cheltuielilor cu asistența socială și de mutarea investițiilor pe fonduri europene. Totuși, bancherii avertizează că funcționarea unei economii sub un guvern interimar crește incertitudinea privind respectarea obiectivelor din cadrul PNRR.
Datele INS arată că economia a suferit scăderi, cu un PIB în scădere de 1,2% în primul trimestru și 0,4% în al doilea. Consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,5% în primele șase luni, în timp ce investițiile au fost susținute de fondurile europene. În acest context, investițiile alimentate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde de lei în 2025 la 42,5 miliarde de lei în 2026.
Riscul major este ca noul guvern să retragă măsurile de consolidare pentru a câștiga popularitate electorală. Dacă taxele sunt reduse fără măsuri compensatorii, deficitul va depăși țintele europene, ceea ce va crește costul împrumuturilor. Investitorii ar putea cere dobânzi mai mari, iar credibilitatea țării ar putea fi afectată, ducând la o posibilă depreciere a leului și la un rating suveran mai scăzut.