Respingerea propunerii de Guvern condusă de Mureșan deschide o nouă etapă de incertitudine politică, însă nu impune automat organizarea alegerilor anticipate în România. Procedura de constituire a unui nou Executiv poate continua prin desemnarea unei alte persoane pentru funcția de prim-ministru. Președintele Nicușor Dan a declarat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că organizarea unor alegeri ar duce la câteva luni suplimentare de instabilitate în țară.
În acest context, șeful statului a solicitat partidelor politice să negocieze pentru găsirea unei soluții de consens. Nicușor Dan nu a oferit însă detalii despre profilul viitorului premier, neprecizând dacă va opta pentru o figură politică, un independent sau un tehnocrat. Deși varianta dizolvării Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate a fost discutată intensiv în ultimele zile, președintele a subliniat public că această opțiune nu reprezintă o soluție pe care și-o dorește.
Din perspectiva juridică, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că președintele dispune de libertatea de alegere între desemnarea unui nou premier și dizolvarea Parlamentului. Conform acestuia, Constituția folosește formularea „poate” în privința dizolvării Legislativului, ceea ce transformă acțiunea într-o posibilitate, nu într-o obligație. Dacă s-ar opta pentru alegeri anticipate, acestea ar trebui organizate în termen de 90 de zile, lăsând Parlamentul actual în funcție, dar cu atribuții limitate.
În cadrul PNL, s-a luat în calcul posibilitatea sesizării Curții Constituționale în cazul în care Guvernul Mureșan este respins și președintele refuză să convoace alegeri. Ministrul pentru Investiții și Proiecte Europene, Dragoș Pîslaru, a menționat că o astfel de decizie strategică trebuie luată de către conducerea partidului. O nouă desemnare a unui premier ar deschide, practic, o nouă rundă de negocieri între toate partidele parlamentare pentru stabilirea unei majorități.
Guvernul Mureșan a reprezentat a treia încercare de instalare a unui Executiv după ce Guvernul Bolojan a fost demis. Înainte de această etapă, Eugen Tomac și-a depus mandatul după eșecul de a forma o majoritate, iar Guvernul propus de Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament. Această succesiune de eșecuri subliniază dificultatea de a asigura o stabilitate guvernamentală în cadrul actualei compoziții a Parlamentului.
Procedura de formare a guvernului în România urmează un parcurs strict de consultări și desemnări prezidențiale, având ca scop evitarea golurilor de putere. În situația actuală, după respingerea Cabinetului Mureșan, președintele trebuie să decidă dacă urmează o nouă nominalizare pentru funcția de premier sau dacă declanșează procedura care poate duce la dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri anticipate.