Guvernul a decis implementarea unei rectificări bugetare de urgență, însă resursele alocate sunt semnificativ mai mici decât solicitările primite de la ministere. Deși noii miniștri au cerut suplimentări de fonduri în valoare de 60 de miliarde de lei, prima etapă de distribuție a banilor se limitează la peste patru miliarde de lei. Această decizie este luată în contextul necesității de a menține deficitul bugetar sub control, într-un moment în care instituțiile publice solicită sume substanțiale.
Premierul Luca Niculescu a explicat că prioritizarea fondurilor a fost necesară pentru a acoperi nevoile imediate din sectorul sănătății. Conform declarațiilor sale, obiectivul principal este ca personalul medical și pacienții să nu se confrunte cu probleme cauzate de lipsa resurselor. Proiectul de rectificare prevede că sumele de peste patru miliarde de lei vor fi direcționate către Ministerul Sănătății, Casa de Sănătate și Ministerul Agriculturii, dar și către anumite instituții de ordine publică.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a criticat magnitudinea cererilor venite din partea ministerelor, considerând suma de 60 de miliarde de lei ca fiind exagerată. Acesta a subliniat că România nu își permite să aloce fonduri de o asemenea amploare și a menționat că alocările actuale au fost posibile doar prin procesul de prioritizare. Alexandru Nazare a anunțat, de asemenea, că până la finalul anului va fi efectuată o a doua rectificare bugetară pentru a mai răspunde unor necesități.
Pe de altă parte, administrațiile locale se confruntă cu o situație critică din cauza lipsei de fonduri. Alfred Simonis, președintele Uniunii Consiliilor Județene, a avertizat că sute de localități riscă să nu mai poată funcționa fără ajutor suplimentar de la Guvern. Lipsa investițiilor și a banilor suplimentari pune în pericol capacitatea primăriilor de a achita salariile sau de a asigura serviciul de iluminat public, necesitând o intervenție ulterioară a statului.
Economistul Radu Nechita a criticat abordarea politică a bugetului, comparând cererile de mărire a cheltuielilor cu un buget de campanie bazat pe iluzii. El a observat că promisiunile privind mărirea pensiilor sau reducerea cheltuielilor fără măsuri de ajustare sunt dificil de finanțat. Din punct de vedere fiscal, depășirea limitelor de cheltuieli ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut pentru stat, afectând ulterior firmele și populația prin dobânzi mai mari.
În prezent, România urmărește să respecte o țintă de deficit bugetar de 6,2% din Produsul Intern Brut. Această limită presupune că cheltuielile totale ale statului pot fi cu maximum 128 de miliarde de lei mai mari decât veniturile înregistrate. Menținerea acestui echilibru este esențială pentru a evita penalizările din partea investitorilor și pentru a asigura stabilitatea financiară a țării pe termen lung.