Respingerea propusă de Siegfried Mureșan în cadrul Parlamentului deschide o posibilitate constituțională rară în politica românească, reprezentând calea către dizolvarea Legislativului și organizarea alegerilor anticipate. Cabinetul Mureșan a primit astăzi doar 182 de voturi „pentru”, număr care este sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. Această decizie vine după eșecul Cabinetului Adrian Veștea și după ce a fost depășit termenul de 60 de zile prevăzut de Constituție.
Președintele Nicușor Dan deține prerogativa de a decide dacă utilizează această opțiune sau dacă încearcă din nou formarea unui guvern. Conform Articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, precum și a liderilor grupurilor parlamentare. Textul constituțional nu stabilește însă că dizolvarea se produce automat, ci oferă președintelui posibilitatea de a acționa dacă sunt îndeplinite condițiile specifice.
Condițiile pentru dizolvare sunt momentan îndeplinite, deoarece Parlamentul nu a acordat votul de încredere în termenul de 60 de zile de la prima solicitare. Prima solicitare de învestitură care a ajuns la vot a fost cea a Cabinetului Adrian Veștea, respins pe 22 iunie, iar Cabinetul Mureșan reprezintă a doua solicitare respinsă. Desemnarea lui Eugen Tomac din 4 iunie nu este inclusă în acest calcul, deoarece acesta și-și-a depus mandatul înainte ca Guvernul să ajungă la votul Parlamentului.
Există însă și presiuni politice privind această decizie, Alexandru Muraru, vicepreședintele partidului, afirmând că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele nu convoacă alegeri anticipate. Aceștia susțin că, în interpretarea lor, îndeplinirea celor două condiții ar transforma dizolvarea într-o obligație. Totuși, Constituția menționează că președintele „poate” să dizolve Parlamentul, nu că este obligat să o facă, oferindu-i astfel o marjă de manevră politică.
Dacă Nicușor Dan decide dizolvarea, România va intra în procedura de organizare a unor noi alegeri parlamentare care trebuie să aibă loc în cel mult trei luni. Totuși, președintele poate opta și pentru desemnarea unui alt candidat pentru funcția de premier. Această variantă este relevantă, având în vedere că la data de 29 septembrie, Nicușor Dan a declarat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, susținând că acestea ar putea prelungi instabilitatea politică.
Situația actuală de criză politică este în atenția presei internaționale, care notează că această instabilitate ar putea amenința ratingul de investiții al țării. În acest context, Nicușor Dan a anunțat că va începe noi consultări după eșecul Guvernului Mureșan. Tensiunile politice sunt accentuate și de declarații publice recente, precum cele făcute de Kelemen Hunor, care a comentat capacitatea actorilor politici de a acționa în detrimentul propriilor interese.