Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu pune un accent major pe integrarea economică internațională a României. Printre obiectivele prioritare se numără finalizarea procesului de aderare la OCDE și implementarea unui mecanism prin care cel puțin 200 de companii românești să poată accesa, în fiecare an, proiecte internaționale finanțate de Uniunea Europeană. Planul vizează și extinderea parteneriatelor economice în regiuni precum Africa, Asia și America Latină.
Aderarea la OCDE este prezentată ca un proiect strategic de țară, după integrarea în NATO și UE, menit să atragă investiții și să modernizeze instituțiile. România a depus cererea oficială în aprilie 2004, iar în ianuarie 2022 Consiliul OCDE a decis începerea discuțiilor. Conform programului, România a implementat peste 100 de recomandări și a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare, urmând ca MAE să coordoneze etapele finale de competență.
Strategia Global Gateway este un alt pilon al politicii externe propuse, vizând mobilizarea a până la 300-400 de miliarde de euro pentru infrastructură sustenabilă la nivel global. Luca Niculescu propune crearea, în primul semestru din 2027, unui mecanism național pentru ca firmele românești să participe la aceste proiecte în consorții europene. Ambasadele vor juca un rol de agenți comerciali, facilitând accesul la contracte în domenii precum energia, digitalizarea, sănătatea sau educația.
În ceea ce privește diplomația globală, programul propune actualizarea Strategiei pentru Africa și relansarea consultărilor pentru un forum economic România–America Latină. De asemenea, se urmărește consolidarea parteneriatelor cu Japonia, Coreea de Sud și India, cu un accent deosebit pe sectorul tehnologic. Guvernul plănuiește să urmărească implicarea României în reconstrucția post-conflict din Orientul Mijlociu și Africa, menținând în același timp relația cu Republica Moldova ca prioritate strategică distinctă.
Totuși, Cătălin Buciuceanu, fost diplomat, ridică semne de întrebare privind competitivitatea reală a economiei românești în cadrul unei organizații pentru economii dezvoltate. Acesta subliniază că lipsa investițiilor în cercetare și numărul mare de companii de stat în pragul falimentului reprezintă obstacole majore. Cătălin Buciuceanu sugerează că acceptarea României în OCDE ar putea fi motivată de nevoia Europei de a menține țara pe o direcție prooccidentală, similar cu mecanismul MCV.
Contextul economic actual este marcat de o creștere a încrederii investitorilor înainte de votul de învestitură al cabinetului Luca Niculescu. În luna octombrie, Bursa de Valori București a înregistrat un avânt semnificativ, indicele BET crescând cu 13%, ceea ce a generat un plus de peste 30 de miliarde de lei în capitalizarea pieței, reflectând speranța pentru o guvernare stabilă.