Parlamentul României l-a învestit, pe 20 octombrie 2026, în funcția de prim-ministru pe Luca Niculescu. În vârstă de 55 de ani, acesta a primit susținerea a 280 de deputați și senatori pentru programul și componența cabinetului său, depășind pragul necesar de 233 de voturi. Această decizie marchează o încercare de a pune capăt crizei politice care afectează țara încă din luna aprilie a anului 2026, după o perioadă de instabilitate instituțională.
Noua administrație vine după o perioadă de instabilitate declanșată de destrămarea coaliției de guvernare formate după alegerile din 2024. Această coaliție includea Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și deputați independenți. Criza a început în aprilie 2026, când PSD a decis să se retragă din coaliție și să nu-i mai ofere sprijin premierului Ilie Bolojan, din partea PNL, invocând măsurile de austeritate și lipsa dialogului.
Înainte de desemnarea actuală, președintele Nicușor Dan a încercat să gestioneze criza prin propunerea a trei candidați care au fost respinși de Parlament. Aceștia au fost Eugen Tomac, în iunie, Adrian Veștea, tot în iunie, și Siegfried Mureșan, în septembrie. Luca Niculescu, care anterior a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a fost propus de președinte pe 5 octombrie, după ce candidatura sa fusese respinsă anterior de PSD și UDMR în luna septembrie.
Cabinetul Niculescu este susținut de liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, deoarece prioritățile propuse corespund cerințelor acestor formațiuni. Printre obiectivele prioritare se numără elaborarea bugetului de stat până la 1 decembrie 2026, indexarea pensiilor și demararea reformei teritoriale și administrative. PSD va deține 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale din acest Guvern, în timp ce PNL a anunțat că va vota în favoarea cabinetului, dar nu va intra la guvernare alături de PSD.
Programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu include relansarea creșterii economice, modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO și adoptarea unei strategii de securitate internă pentru perioada 2027–2031. De asemenea, Guvernul vizează combaterea criminalității informatice și a traficului ilegal de droguri, precum și reorganizarea spitalelor. Niculescu, un fost diplomat și jurnalist cu o carieră internațională, urmărește și revizuirea bugetului pentru a evita scăderea ratingului de credit al României la începutul anului 2027.
Instabilitatea politică din perioada aprilie-octombrie 2026 a avut consecințe economice directe asupra țării. În urma reformelor eșuate, România a pierdut peste 500 de milioane de euro din fondurile UE, iar deficitul bugetar a atins 7,9% din PIB în anul 2025. Guvernul anterior, condus de Bolojan, a fost demis în mai 2026, după ce o moțiune de cenzură a fost votată de 281 de parlamentari, lăsând instituțiile într-un regim de interim cu atribuții limitate.