Parlamentul României a confirmat marți în funcția de prim-ministru pe Luca Niculescu, punând capăt unei perioade de cinci luni de paralizie politică. Această decizie vine după trei încercări eșuate de formare a unui guvern și marchează o schimbare majoră în structura executivului. Guvernul nou, propus de președintele Nicușor Dan, este un cabinet minoritar format din reprezentanți de stânga și tehnocrați, în condițiile în care Partidul Național Liberal (PNL) va rămâne în afara coaliției de guvernare.
Presa internațională, inclusiv publicația POLITICO, a descris acordul dintre partide ca fiind un „armistițiu de șase luni”. Acest interval de timp reprezintă termenul limită în care partidele politice trebuie să ajungă la o înțelegere mai durabilă pentru a evita alegerile anticipate. Motivul principal pentru care PNL și PSD au acceptat propunerea independentului Luca Niculescu a fost amenințarea ascensiunii partidului AUR, care a câștigat teren din cauza instabilității și a creșterii deficitului bugetar.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a subliniat că prioritatea guvernului este adoptarea, până la sfârșitul lunii noiembrie, a unui buget pentru 2027 axat pe investiții. Acesta a declarat că România are nevoie de un plan de redresare economică și nu de măsuri de austeritate, vizând protejarea puterii de cumpărare și relansarea investițiilor publice. Totodată, Grindeanu a menționat necesitatea revizuirii bugetului pentru 2026 până la sfârșitul lunii octombrie și accelerarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană.
Din perspectiva economică, agenția Reuters subliniază că învestirea lui Luca Niculescu este critică pentru stabilizarea ratingului de țară. Blocajul politic de aproape șase luni a afectat încrederea investitorilor, iar România se află deja pe ultima treaptă a categoriei „investiționale”. Dacă noul guvern nu reușește să obțină susținerea Parlamentului pentru planul bugetar în luna decembrie, țara riscă o retrogradare a ratingului, având în vedere că deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024.
Noul premier, fost jurnalist și diplomat, are misiunea de a reduce deficitul bugetar și de a gestiona o economie aflată în contracție. Printre provocările imediate se numără eliminarea unei taxe suplimentare pe cifra de afaceri și majorarea pensiilor, care au rămas înghețate timp de doi ani. De asemenea, Guvernul trebuie să respecte angajamentul luat în fața Comisiei Europene de a reduce deficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut până în anul 2030.
Situația financiară a României este marcată de constrângeri bugetare severe, cu estimări ale deficitului de 6,2% pentru anul în curs. Această presiune fiscală a dus la înghețarea unor plăți sociale și la necesitatea unor ajustări structurale pentru a menține stabilitatea macroeconomică. În acest context, capacitatea cabinetului de a echilibra cerințele divergente ale partidelor va determina stabilitatea politică dincolo de termenul de șase luni stabilit prin acordul actual.