Președintele României a promulgat legea care modifică reglementările din Codul penal referitoare la materialele ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Această nouă legislație vizează înăsprirea sancțiunilor pentru diverse infracțiuni și adaptarea instrumentelor juridice la riscurile emergente din mediul online. Schimbările aduse prin această promulgare urmăresc consolidarea protecției copiilor și permit autorităților să intervină încă din fazele incipiente ale unor conduite abuzive.
Noua reglementare introduce sancțiuni mult mai severe pentru producerea materialelor ce implică minori, stabilind pedepse cu închisoare între 5 și 12 ani. Pentru promovarea și expunerea acestor materiale, sancțiunile variază între 3 și 10 ani de închisoare, în timp ce exploatarea minorilor în spectacole atrage tot pedepse de la 5 la 12 ani. De asemenea, legea prevede pedepse complementare, precum interzicerea exercitării unor drepturi, pentru a asigura o abordare mai riguroasă a acestor fapte.
Legislația modernizează modul în care sunt tratate riscurile tehnologice, incluzând în mod explicit utilizarea inteligenței artificiale în procesul de creare sau circulație a materialelor abuzive. Textul legal extinde intervenția penală și asupra activităților de pregătire organizată, acoperind programe informatice, manuale sau ghiduri concepute pentru comiterea acestor infracțiuni. Astfel, autoritățile pot acționa nu doar asupra conținutului propriu-zis, ci și asupra mecanismelor digitale și a instrucțiunilor utilizate în scopuri abuzive.
O schimbare majoră este reglementarea explicită a fenomenului de grooming, reprezentând solicitarea cu caracter manipulator sau coercitiv adresată unui minor. Pedeapsa pentru această faptă a fost recalibrată la o perioadă de 3 până la 10 ani de închisoare, fiind introdusă și obligativitatea aplicării unei pedepse complementare. Textul permite intervenția penală chiar și în situațiile în care materialul nu a fost efectiv produs sau transmis, acoperind momentul în care făptuitorul cere minorului să realizeze astfel de imagini.
Noua formă a articolului 374 din Codul penal introduce și o distincție clară între exploatarea sexuală și schimburile private, consensuale, de materiale între adolescenți apropiați ca vârstă. Această măsură urmează recomandările Comitetului de la Lanzarote, evitând tratarea automată ca infracțiuni a materialelor autogenerate de copii în cadrul unor schimburi voluntare. Scopul este ca urmărirea penală a minorilor să rămână o soluție de ultimă instanță, punând accent pe educație, prevenție și consiliere.
În cadrul sistemului juridic românesc, modificarea Codului penal reprezintă un pas spre alinierea legislației naționale la standardele internaționale de protecție a drepturilor copilului. Această actualizare vine într-un context în care reglementările penale trebuie să răspundă constant evoluțiilor tehnologice rapide. Prin această lege, statul încearcă să corecteze deficiențele reglementărilor anterioare și să asigure o aplicare mai coerentă a legii în fața noilor forme de criminalitate digitală.