Președintele Nicușor Dan a declarat că nu susține organizarea alegerilor parlamentare anticipate în România, argumentând că un astfel de demers ar induce un blocaj politic de cel puțin cinci luni. În cadrul unei conferințe de presă, șeful statului a subliniat riscurile asociate unei perioade de tranziție, în care funcționarea instituțiilor ar putea fi compromisă de absența unei majorități stabile.
Unul dintre principalele argumente ale președintelui vizează incapacitatea unui guvern interimar de a efectua o rectificare bugetară. Nicușor Dan a explicat faptul că această limitare administrativă ar avea consecințe directe asupra finanțării serviciilor publice esențiale. El a menționat specific că lipsa acestor fonduri ar afecta capacitatea de a direcționa bani către ambulanțe și către întregul sistem sanitar al țării.
Situația financiară a României este un alt factor decisiv în analiza președintelui, acesta precizând că țara depinde de împrumuturi pentru menținerea activității curente. Nicușor Dan a avertizat că statul nu își permite să creeze instabilitate financiară într-un context de criză politică, având în vedere că România trăiește pe datorie de mult timp. Din acest motiv, fluxurile financiare care susțin funcționarea curentă trebuie protejate.
Președintele a raportat, de asemenea, poziția investitorilor externi, care includ bănci, fonduri și fonduri de pensii. Mesajul primit de la acești finanțatori, care asigură stabilitatea economică a țării, a fost unul clar de respingere a alegerilor anticipate. Nicușor Dan a susținut că un proces electoral ar implica luni de campanie și negocieri lungi pentru formarea unui guvern, fără a oferi garanții că configurația politică se va schimba.
În ceea ce privește responsabilitatea politică, Nicușor Dan a criticat partidele pentru incapacitatea de a evita blocajul actual. El a menționat că o atitudine responsabilă ar fi presupus formarea unui guvern imediat după căderea Cabinetului Bolojan sau o înțelegere prealabilă moțiunii de cenzură. Președintele a susținut că interesul de partid a prevalat în detrimentul interesului național în procesul de negociere.
Contextul politică actual este marcat de tensiuni după ce Cabinetul Bolojan a fost înlăturat prin moțiune de cenzură. Această cădere a guvernului a lăsat instituțiile într-o stare de incertitudine, generând dezbateri privind necesitatea unor alegeri noi sau a unei noi coaliții. Discuțiile despre stabilitatea guvernării continuă să domine agenda publică în urma eșecului de a forma o majoritate imediată în Parlament.