Președintele Nicușor Dan ar putea decide dizolvarea Parlamentului României și declanșarea alegerilor anticipate dacă partidele politice nu ajung la un consens până joi, 15 octombrie. Această măsură ar veni ca urmare a eșecului de a vota noul executiv propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Surse din Administrația Prezidențială confirmă că șeful statului a luat deja decizia finală și nu va mai face alte nominalizări pentru Palatul Victoria, considerând că blocajul actual a afectat țara.
Mecanismul de trimitere a legislativului la scrutin este deja pregătit în detaliu de către partenerii de dialog ai președintelui. Dacă premierul desemnat nu va beneficia de o majoritate clară și asumată printr-un acord transparent, vineri se va schimba radical situația politică. În cadrul conferinței în care Luca Niculescu își va depune mandatul, Nicușor Dan ar putea prezenta public decretul de dizolvare a Parlamentului României, conform informațiilor din anturajul prezidențial.
Nicușor Dan consideră că responsabilitatea pentru impasul actual aparține exclusiv partidelor parlamentare care refuză consensul. Această încercare de a forma un guvern este a patra tentativă a președintelui în această criză, după eșuările nominalizărilor lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan. Șeful statului a subliniat anterior că este vital ca România să aibă un cabinet funcțional imediat, pentru a nu mai afecta viața de zi cu zi a cetățenilor.
Negocierile cu liderii grupurilor parlamentare, cu excepția AUR și SOS, au întâmpinat refuzuri strategice. Pentru instalarea executivului este necesar sprijinul a cel puțin 233 de deputați și senatori, însă PNL și UDMR dețin doar 111 mandate. Alături de USR, care condiționează participarea sa de prezența PSD, tabăra ajunge la 170 de voturi. PSD, care are 127 de parlamentari, refuză o guvernare solitară sau un cabinet pur tehnocrat, solicitând o formulă politică împreună cu PNL și UDMR.
Pentru a evita dizolvarea, Luca Niculescu a propus un compromis sub formă de acord de susținere pentru o perioadă de șase luni, dedicată exclusiv reformelor prioritare. În prezent, rămân deschise opțiunile pentru un cabinet politic, hibrid sau tehnocrat. Premierul desemnat a confirmat că deține deja o listă de specialiști pentru varianta tehnocrată, însă a avertizat partidele că timpul disponibil pentru decizii s-a scurs.
În contextul instabilității politice interne, România gestionează și provocări de securitate regională. Discuții recente între autorități și parteneri străini au vizat deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și atacurile asupra navelor comerciale, aspecte care adaugă presiune pe stabilitatea instituțională a țării.