Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului, a identificat lipsa de încredere ca fiind obstacolul major în relația dintre mediul public și cel privat din România. Această problemă a fost abordată în cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest, o inițiativă organizată de fundația Deloitte și asociația Tășuleasa Social. Conform declarațiilor sale, relația dintre aceste două sfere este marcată de un fond de încredere scăzut sau chiar inexistent, fapt agravat de existența unor reguli care nu sunt suficient de clare.
În analiza sa, Mihai Jurca a subliniat că încrederea reprezintă un element care necesită timp pentru a fi construit, bazându-se pe rezultate concrete, dar care poate fi pierdut cu ușurință. El a menționat că, în prezent, parteneriatul dintre stat și sectorul privat este considerat o excepție care întărește regula, fiind un proces dificil de implementat. Pentru a schimba această dinamică, șeful Cancelariei Prim-ministrului susține că încrederea trebuie construită prin acțiuni și rezultate palpabile, nu doar prin promisiuni verbale.
Viitorul dezvoltării economice depinde, în opinia sa, de utilizarea parteneriatelor publice-private ca instrumente de dezvoltare. Mihai Jurca a precizat că aceste parteneriate vor deveni obligatorii pentru abordarea unor probleme critice, în special în zona infrastructurii, deoarece vor reprezenta cele mai bune soluții disponibile. El a insistat pe faptul că statul trebuie să asigure un cadru în care colaborarea cu entitățile private să fie funcțională și să aducă beneficii reale pentru proiectele de anvergură.
Un punct esențial ridicat de Mihai Jurca este rolul profitului ca motor pentru sectorul privat în cadrul acestor colaborări. El a explicat faptul că parteneriatul public-privat trebuie să genereze profit pentru mediul privat, deoarece orice acțiune de business trebuie să aibă un sens economic clar. Fără înțelegerea acestui context, regulile de colaborare nu pot fi construite corect, ceea ce împiedică stabilirea unor norme funcționale încă de la începutul procesului.
În ceea ce privește rolul statului, șeful Cancelariei Prim-ministrului a recomandat o abordare în care autoritățile publice să nu acapareze proiectele. El a propus ca instituțiile să se pună în slujba parteneriatelor, contribuind la obiective fără a încerca să domine procesul. Această strategie implică lăsarea atenției și a responsabilității acolo unde este necesar, pentru a permite sectorului privat să își exerseze funcția economică într-un mod eficient și sustenabil.
Discuțiile despre colaborarea dintre instituțiile statului și mediul de afaceri se încadrează într-un context mai larg de evaluare a stabilității și a modului în care deciziile publice influențează economia. În România, eficiența parteneriatelor publice-private este adesea monitorizată prin prisma clarității legislației și a capacității statului de a oferi garanții economice pentru investitorii care decid să colaboreze cu administrația publică.