Președintele Nicușor Dan a nominalizat diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, marcând a patra încercare de a desemna un șef al guvernului. Această decizie a fost luată la mai puțin de o săptămână după ce parlamentarii au respins noul Cabinet propus de Siegfried Mureșan, al treilea prim-ministru desemnat anterior. La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a subliniat că este vital și urgent ca România să aibă un guvern funcțional.
Noul candidat, un diplomat de 55 de ani fără afiliere politică, este descris de președinte ca fiind persoana cu cele mai mari șanse de a asigura o majoritate parlamentară. Luca Niculescu ocupă funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și este coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 2022. Această experiență diplomatică este privită ca un element central în profilul său profesional.
Presa internațională a urmărit îndeaproape această nominalizare, oferind perspective asupra stabilității țării. Agenția Associated Press a menționat că președintele încearcă să pună capăt unei crize prelungite, în timp ce publicația germană Die Zeit l-a prezentat pe Niculescu ca pe un politician proeuropean. De asemenea, agenția spaniolă EFE a evidențiat implicarea sa masivă în procesul de aderare la OCDE, subliniind parcursul său în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Reacțiile politice interne au fost însă critice la adresa noii propuneri. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nominalizarea lui Niculescu continuă să sfideze aritmetica parlamentară și a anunțat că partidul său va analiza propunerea în cadrul unei ședințe a Biroului Permanent Național. Criza politică a început în luna mai, după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și de partidul AUR.
Analizele externe, inclusiv cele ale publicației POLITICO, sugerează că un diplomat de rang înalt este văzut ca o soluție de compromis necesară pentru a depăși blocajul instituțional. Această mișare este considerată esențială pentru a proteja stabilitatea economică a României și pentru a menține angajamentele internaționale ale țării. Impasul care durează de cinci luni este perceput ca o amenințare directă la adresa stabilității politice și economice a statului.
Această perioadă de instabilitate politică a început după prăbușirea coaliției de guvernare în luna mai, moment în care moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan a schimbat echilibrul puterii. De atunci, procesul de formare a unui guvern a trecut prin mai multe etape de nominalizare și respingere parlamentară, încercând să găsească o majoritate capabilă să susțină un cabinet în contextul unei diviziuni marcate între partidele de guvernare și opoziție.