Situația politică din România, marcată de respingerea a două propuneri de guvern în Parlament, a creat un impas constituțional fără precedent. Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima, de la Facultatea de Drept a Universității București, descrie acest fenomen ca fiind o denegare de guvernare. În prezent, posibilitatea organizării alegerilor anticipate este o variantă reală, însă Constituția nu impune președintelui obligativitatea de a dizolva Parlamentul, lăsându-i o marjă de apreciere în încercarea de a găsi o majoritate.
Bogdan Dima subliniază că, deși textul constituțional permite dizolvarea Parlamentului după eșecul a două solicitări de învestitură, președintele poate continua consultările și poate face noi nominalizări. Această prerogativă poate fi prelungită teoretic la nesfârșit, deoarece șeful statului are libertatea de a căuta o formulă care să treacă prin Parlament. Totuși, profesorul avertizează că exercitarea acestei libertăți poate deveni un exces de putere dacă întreține instabilitatea pe care norma ar trebui să o prevină.
Interpretarea articolului 89 din Constituție rămâne un punct critic în această criză instituțională. Bogdan Dima susține că scopul normei este formarea unui guvern, nu perpetuarea unei stări de incertitudine prin reluarea succesivă a procedurii la fiecare 60 de zile. El consideră că este contrar rațiunii Constituției ca termenul de 60 de zile să fie utilizat pentru a sări peste blocajul politic, în loc să servească la determinarea unei soluții de guvernare stabile.
În ceea ce privește rolul Curții Constituționale, Bogdan Dima explică faptul că aceasta nu poate rezolva singură această criză de natură profund politică. Accesul la Curte necesită sesizarea unui conflict juridic de natură constituțională de către autorități cu competență, însă decizia va rămâne una cu efecte politice majore. Profesorul argumentează că nicio soluție juridică nu poate înlocui capacitatea partidelor politice de a construi o majoritate parlamentară capabilă să susțină un cabinet.
Un alt obstacol în declanșarea alegerilor anticipate este interesul parlamentarilor de a-și păstra mandatele actuale. Bogdan Dima precizează că, în România, parlamentarii nu votează propria dizolvare, ci doar propunerea de prim-ministru și cabinetul respectiv. Această realitate face ca mecanismul de dizolvare a Parlamentului să fie considerat dificil de pus în aplicare în doctrina constituțională, deoarece alegii nu au un interes direct în încheierea mandatelor lor prin vot.
Impasul actual afectează încrederea publică, deoarece cetățenii simt că li se fură liniștea promisă în campaniile electorale. Dacă următoarele încercări de formare a unui guvern vor eșua, presiunea socială va crește, iar singurele soluții rămase vor fi suspendarea președintelui sau organizarea alegerilor anticipate. În acest scenariu de blocaj total între executiv și legislativ, Bogdan Dima consideră că arbitrul inevitabil va deveni poporul.