Fostul premier Ilie Bolojan a oferit o analiză critică asupra funcționării instituțiilor și a relației dintre clasa politică și cetățeni, în cadrul Summitului ReThink România. Acesta a subliniat că una dintre principalele cauze ale scăderii încrederii populației în instituțiile statului este crearea de așteptări care nu pot fi onorate de către mediul politic. Conform declarațiilor sale, această practică de a promite și a nu livra a generat nemulțumiri pe parcursul multor ani.
Ilie Bolojan a abordat problema stabilității guvernării, comparând situația României cu cea a Croatiei, unde premierul a primit o distincție pentru zece ani de activitate. În contrast, România a avut 10 premieri în perioada recentă, fapt ce limitează capacitatea de a implementa schimbări reale. El a susținut că pentru a obține rezultate este necesar un parteneriat și oameni competenți, dar și o forță de guvernare care să permită stabilitatea necesară pentru execuția proiectelor.
În perioada în care a ocupat funcția de ministru al energiei, Ilie Bolojan a identificat blocaje majore în procesarea cererilor de plăți pentru proiecte private de pe PNRR și Fondul de Modernizare. El a menționat că existau cereri neprocesate încă din anul 2024, ceea ce a afectat capacitatea de absorbție a fondurilor europene. Această situație a fost agravată de faptul că aparatul ministerial opera cu sporuri de fonduri UE de 40%, în ciuda neexecutării sarcinilor de plăță către firme.
Pentru a remedia aceste deficiențe, Ilie Bolojan a încercat să introducă prin hotărâre de guvern un sistem de remunerare bazat pe performanță, similar celui din sectorul privat. Totuși, această inițiativă a întâmpinat rezistență din partea aparatului de stat, fiind atacată în instanță de o angajată din Ministerul Energiei, fapt ce a dus la suspendarea măsurii. Fostul premier a descris acest fenomen ca pe o formă de rezistență la schimbare în cadrul sistemului public.
Problema fragmentării politice a fost de asemenea evidențiată, în contextul unor partide care ocupă doar 15% sau 13% din Parlament. Ilie Bolojan a explicat că un astfel de pachet de voturi face extrem de dificilă obținerea unor rezultate concrete sau a unui comportament politic eficient. El a subliniat că deciziile luate în regim de urgență implică riscuri mult mai mari și costuri ridicate, sperând că administrația va evita astfel de situații de criză.
Evoluția politică și administrativă a României este marcată de o instabilitate a execuției, reflectată prin numărul mare de premieri într-un interval scurt. Această fragmentare legislativă și dificultățile în absorbția fondurilor europene, precum cele de pe PNRR, rămân provocări structurale pentru instituțiile statului, influențând direct capacitatea de dezvoltare economică și nivelul de încredere al cetățenilor în sistemul de guvernare.