Fostul premier Ilie Bolojan a oferit detalii despre procesul complex de negociere care a dus la acceptarea funcției de prim-ministru în anul 2025. Acesta a dezvăluit că a existat un moment critic în care a decis să renunțe definitiv la conducerea Guvernului României. Decizia a venit după ce pachetele de măsuri economice propuse de acesta au fost respinse de partidele care formau coaliția de guvernare, ceea ce l-a determinat să le solicite liderilor politici să găsească un alt candidat.
Blocajul politic a fost generat de planul de redresare economică pe care Ilie Bolojan intenționa să îl implementeze pentru stabilizarea bugetului țării. Propunerile sale au fost construite pe baza unor modele internaționale și a unor recomandări primite de la diverși economiști. În urma refuzului inițial al partidelor de a accepta aceste pachete de soluții, fostul premier a făcut un pas înaplat, cerând nominalizarea altui candidat pentru funcția de șef al Executivului.
Situația s-a schimbat însă rapid, deoarece planul de rezervă al liderilor politici a eșuat, iar lipsa unor alternative viabile i-a obligat pe aceștia să revină la masa negocierilor. Ilie Bolojan a explicat faptul că, odată cu verificarea soluțiilor alternative, s-a constatat că nici ceilalți candidați nu aveau propuneri diferite. Astfel, coaliția a acceptat integral condițiile impuse de acesta, iar propunerile sale au devenit baza programului de guvernare semnat oficial de liderii politici.
În ceea ce privește riscul politic, fostul premier a respins ideea că ar fi acceptat funcția „de fazan”, făcând trimitere la o expresie celebră din trecut. Deși a recunoscut că știa de la început că probabilitatea de a avea un deznodământ politic nefavorabil era foarte mare, Ilie Bolojan a considerat că preluarea mandatului a fost o mare onoare. Acesta a subliniat responsabilitatea de a face tot ce este omenește posibil pentru țară în condițiile date.
Cabinetul condus de Ilie Bolojan a gestionat Executivului din iunie 2025, funcționând ulterior în regim interimar începând cu data de 5 mai 2026. Această perioadă de interim a fost cauzată de adoptarea unei moțiuni de cenzură depuse de PSD și AUR. Mandatul său s-a încheiat oficial pe 21 octombrie 2026, moment în care Parlamentul a acordat votul pentru Guvernul Luca Niculescu.
Evoluția mandatului său a fost marcată de o instabilitate politică ce a culminat cu moțiunea de cenzură. După încheierea funcției, contextul politic a rămas tensionat, fiind menționate în perioada de octombrie 2026 diverse evenimente la nivel de instituții și autorități, precum scandalul de la ANCOM sau activitățile oficiale ale premierului Luca Niculescu.