Ilie Bolojan a oferit detalii despre dificultățile legate de implementarea măsurilor de creștere a veniturilor în cadrul noului program de guvernare. În cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Victoria, acesta a reacționat la întrebările privind posibila majorare a pensiilor cu 7,3%, creșterea salariilor în sectorul public sau extinderea ajutoarelor pentru combustibil. Bolojan a subliniat importanța responsabilității în gestionarea așteptărilor create în dezbaterea publică.
Politicianul a remarcat lipsa unor reduceri fiscale majore în documentele oficiale, menționând că, în ciuda criticilor aduse creșterii TVA, noul program de guvernare nu prevede scăderea acestei taxe. El a atras atenția asupra faptului că nici măsura de eliminare a TVA de la benzină pentru agricultori nu figurează în planurile actuale. Bolojan a argumentat că promisiunile de indexări trebuie onorate cu seriozitate atunci când se ocupă de poziții de răspundere.
În ceea ce privește ajustarea veniturilor, Ilie Bolojan a menționat că o formulă de indexare a pensiilor și salariilor poate fi găsită după o perioadă de doi ani de blocaj. Totuși, el a evidențiat faptul că adoptarea legii salarizării unitare ar fi permis acest proces fără a agrava nedreptățile din sectorul public. Dacă această lege ar fi fost implementată, România nu ar fi pierdut suma de 770 de milioane de euro din finanțarea PNRR.
Bolojan a explicat că, în absența legii salarizării unitare, indexarea riscă să amplifice diferențele salariale existente. Conform declarațiilor sale, cei cu salarii sub nivelul normal ar fi putut beneficia de creșteri de 10, 20 sau 25%, în timp ce ceilalți ar fi trebuit să aștepte. El a insistat că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită fie prin noi venituri, fie prin reducerea altor costuri sau a investițiilor.
Gestionarea cheltuielilor publice este strâns legată de respectarea limitelor de deficit bugetar stabilite prin normele de guvernare. Ilie Bolojan a reamintit că țintele de deficit bugetar, conform programului de guvernare, trebuie menținute sub pragul de 5,3%. Acesta a subliniat că o creștere economică rapidă nu poate fi realizată peste noapte, necesitând o planificare riguroasă a resurselor disponibile.
Evoluția bugetară a României este influențată de necesitatea de a închide anurile fiscale prin rectificări bugetare semnificative. În acest context, necesarul de finanțare pentru a închide anul a fost estimat la aproximativ 7,2 miliarde de lei. Aceste ajustări sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și pentru respectarea angajamentelor fiscale asumate de stat în cadrul programelor de dezvoltare.