Ilie Bolojan a anunțat oficial încheierea mandatului său în fruntea Guvernului României, după o perioadă de aproape 16 luni de activitate. Anunțul a fost făcut printr-o declarație de presă susținută de la Palatul Victoria, cu o zi înainte de votul pentru învestirea noului Cabinet condus de Luca Niculescu. Mandatul său a fost marcat de implementarea unor măsuri fiscale dure, menite să stabilizeze indicatorii macroeconomici ai țării într-un context de instabilitate.
Premierul demis a descris situația în care a preluat puterea ca fiind una critică, afirmând că a găsit o țară cu spatele la zid. Ilie Bolojan a subliniat că guvernarea sa a fost confruntată cu un deficit record, atât la nivel bugetar, cât și în ceea ce privește încrederea. Această perioadă intensă a fost definită de crize atât de natură internă, cât și externă, care au impus o strategie de redresare pentru evitarea unei incapacități de plată a statului.
Pentru a reduce deficitul bugetar, echipa condusă de Ilie Bolojan a aplicat o reformă economică radicală prin modificarea regimului fiscal. Această decizie a inclus majorarea TVA, o măsură necesară pentru a aduce rapid fonduri la bugetul de stat. Șeful demis al Guvernului a recunoscut că aceste decizii au fost extrem de nepopulare și au impus sacrificii masive din partea cetățenilor, fiind luate sub presiunea organismelor europene pentru a asigura stabilitatea financiară.
Ilie Bolojan a recunoscut că impactul măsurilor de austeritate a fost resimțit direct de către populație prin scăderea puterii de cumpărare. El a menționat că oamenii nu evaluează guvernarea prin indicatori macroeconomici, ci prin prețurile plătite, salarii, pensii și siguranța locurilor de muncă. Premierul a admis că realitatea financiară a familiilor, angajaților și pensionarilor a reprezentat criteriul principal după care a fost judecat întreg Cabinetul său în acest interval de timp.
Evoluția politică de la Palatul Victoria indică o tranziție către un nou executiv, în condițiile în care Ilie Bolojan a susținut că fără implementarea acestor reforme, țara ar fi fost lovită de o criză generalizată. În perioada de guvernare, deciziile economice au fost dictate de necesitatea de a evita un colaps financiar care ar fi blocat orice perspectivă de dezvoltare a statului român.
Contextul politică și economic al mandatului este marcat de o perioadă de austeritate profundă, care a generat presiune socială la nivelul întregii societăți. Deciziile fiscale luate de Ilie Bolojan au vizat direct reducerea deficitului bugetar, într-un moment în care riscul de colaps financiar era prezent, impunând o schimbare a regimului fiscal pentru a menține capacitatea de plată a statului.