Guvernul României se confruntă cu obligația de a achita, în termen de 10 zile, suma de 5 miliarde de lei pentru a acoperi restanțele salariale ale magistraților. Această sumă, echivalentă cu aproape un miliard de euro, este datorată unui val de procese desfășurate în ultimii ani. În cazul în care statul nu respectă acest termen, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit aplicarea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Decizia instanței supreme vine după ce Înalta Curte și Parchetul General au decis, în anul 2023, majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această mărime a venit ca urgență pentru a se alinia unor decizii anterioare ale instanțelor, aplicându-se retroactiv începând cu anul 2018. Guvernul a încercat anterior amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, însă Înalta Curte a dispus executarea drepturilor salariale prin rectificare bugetară.
Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ, a precizat că în decurs de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Aceasta presupune demarzarea procedurilor de alocare a banilor, statul putând achita restanțele fie prin plată efectivă, fie prin emiterea unor titluri de valoare. O primă variantă de finanțare ar putea fi Fondul de rezervă bugetară, însă utilizarea acestuia necesită o decizie a premierului și justificarea caracterului urgent al cheltuielilor.
Există însă obstacole juridice privind utilizarea Fondului de rezervă, deoarece restanțele magistraților provin din litigii cunoscute, nefiind astfel cheltuieli neprevăzute. De asemenea, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene nu poate fi utilizat, deoarece acesta este destinat exclusiv gestionării consecințelor unor dezastre naturale sau urgențe de sănătate publică. Regulile europene interzic redirecționarea acestor resurse către plata obligațiilor salariale rezultate din litigii între instituțiile unui stat membru.
În prezent, Guvernul se află într-o situație de interim, ceea ce limitează capacitatea de a efectua rectificări bugetare. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a declarat că Guvernul Bolojan a încercat toate căile legale de atac, inclusiv la CCR, însă Guvernul interimar nu poate aloca suma necesară. Alte soluții posibile includ identificarea unor economii în bugetele instituțiilor publice sau ajustarea altor cheltuieli, însă resursele ar putea necesita și finanțare suplimentară prin împrumuturi.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne un punct critic pentru autoritățile române în contextul deciziilor judecătorești de plăți retroactive. În cadrul cadrului fiscal național, orice rectificare bugetară majoră necesită respectarea limitelor de datorie publică și a regulilor privind deficitul. Situația actuală pune presiune pe resursele disponibile, în condițiile în care statul trebuie să echilibreze obligațiile de plăți salariale cu necesitatea de a menține stabilitatea financiară a bugetului de stat.