Prima ordonanță de urgență a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial pe 20 octombrie, a stabilit structura de coordonare pentru digitalizare, însă aceasta diverge de obiectivele programului de guvernare. În loc să fie mutată sub autoritatea directă a Prim-ministrului, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) rămâne în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Această decizie introduce niveluri intermediare de management, afectând modul în care va fi gestionată transformarea digitală a administrației publice.
Programul de guvernare propunea crearea unui centru unic de decizie prin mutarea ADR în Aparatul de lucru al Guvernului. Conform acestui plan, președintele ADR urma să devină Chief Information Officer al Guvernului (GCIO), cu un mandat multianual și obiective publice clare. Orice proiect digital al administrației centrale ar fi necesitat un aviz de conformitate obligatoriu, iar un comitet condus de Prim-ministru ar fi luat decizii vinovatice pentru toate ministerele, publicate în 48 de ore.
Noua structură stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 40/2026 plasează ADR sub coordonarea unui ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială. Acest ministru delegat își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Economiei, ceea ce înseamnă că autoritatea de decizie este filtrată prin două niveluri ministeriale. Ordonanța nu oferă detalii despre funcția de GCIO, nici despre mecanismele de avizare obligatorie sau despre comitetul prezidat de Prim-ministru prevăzut inițial.
Problema coordonării este critică, având în vedere că România dispune de resurse semnificative pentru digitalizare, inclusiv aproximativ 4,5 miliarde de euro prin PNRR și circa 3,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune. În prezent, sectorul IT&C produce anual aproximativ 26,5 miliarde de euro și contribuie cu 7% la PIB. Totuși, doar 28,7% dintre companii integrează tehnologii avansate, iar doar 30,1% din populație posedă competențe digitale de bază, conform datelor DESI 2026.
Lipsa unei autorități de coordonare de peste ministere poate duce la fragmentarea proiectelor digitale. Un serviciu public digital necesită interoperabilitate, securitate cibernetică și identitate electronică, elemente care trebuie aliniate printr-o arhitectură comună. Fără un coordonator cu mandat real, există riscul ca instituțiile să livreze doar componente izolate, care nu comunică între ele, transformând cetățeanul în curier între baze de date diferite și afectând productivitatea economică.
Evoluția acestui proces depinde acum de hotărârile de Guvern care urmează să fie adoptate în următoarele 30 de zile. Aceste acte normative pot reconcilia modelul actual cu cel propus, prin instituirea unui comitet interministerial condus de Prim-ministru. În absența unor clarificări privind atribuțiile ministrului delegat și ale ADR, riscul este ca digitalizarea să rămână un domeniu sectorial, fără capacitatea de a impune standarde comune întregului aparat de stat.