Informații recente legate de trecutul lui Irinel Columbeanu au revenit în atenția publicului în urma unor discuții despre perioada de dinaintea Revoluției. Documentele care au fost analizate anterior indică faptul că acesta ar fi colaborat cu Securitatea în anul 1980. Recrutarea a avut loc în contextul activității sale profesionale de ghid la Biroul de Turism pentru Tineret, în perioada în care era student la Institutul de Biologie și Nutriție Animală din Balotești.
Conform dosarului deținut de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Irinel Columbeanu a utilizat numele conspirativ „Ivănescu”. Misiunea sa principală în cadrul acestui mecanism de supraveghere constă în monitorizarea informativă a persoanelor cu care intra în contact. Această activitate viza atât cetățenii români, cât și pe cei străini, prin intermediul rolului său de ghid turistic, oferindu-i acces la interacțiuni care erau ulterior raportate autorităților.
În cadrul unei emisiuni difuzate pe platforma YouTube, Serghei Mizil și Irinel Columbeanu au discutat despre amintirile din acea epocă. Serghei Mizil a menționat că Irinel Columbeanu era cunoscut pentru capacitățile sale lingvistice, subliniind că acesta știa multe limbi străine și poseda un automobil de tip Trabant. În cadrul acestui schimb de impresii, fostul afacerist a confirmat faptul că a activat ca ghid în cadrul BTT, validând astfel contextul în care a avut loc recrutarea.
Discuția a inclus și detalii despre viața personală și poreclele din acea perioadă. Serghei Mizil a dezvăluit că Irinel Columbeanu era cunoscut în rândul prietenilor sub porecla „Mistrețul”, motivul fiind legat de trăsăturile sale fizice, fiind descris ca având capul mare și corpul mic. Totodată, în cadrul podcastului „Fiță cu Adiță”, Irinel Columbeanu a oferit scurte observații despre situația financiară a soțului Monicăi Gabor, menționând că acesta ar fi întâmpinat dificultăți fără a specifica cauzele.
Procesul de verificare a colaboratorilor cu Securitatea a fost reglementat în România de către CNSAS, instituția responsabilă cu analiza arhivelor de poliție politică din perioada comunistă. Această autoritate verifică istoricul persoanelor care ocupă funcții publice sau care doresc să demonstreze absența unei colaborări cu regimul totalitar. Verificările se bazează pe dosarele de informare și pe numele de cod utilizate de agenții de securitate pentru a monitoriza populația.
În cadrul acestor discuții, s-a revenit la fapte care definesc profilul social al fostului milionar înainte de tranziția democratică. Detaliile despre statutul de ghid și competențele lingvistice oferă o imagine asupra modului în care structurile de securitate reușiau să recruteze persoane cu acces la populația străină. Aceste elemente rămân relevante pentru înțelegerea modului în care funcționau rețelele de supraveghere în perioada de regim comunist.