Deputatul independent Dumitru Coarnă a emis acuzații grave privind influența factorilor externi asupra procesului de formare a unei noi guvernări în România. Într-o intervenție recentă, parlamentarul a declarat că procesul de selectare a unui nou premier este dictat de creditorii internaționali, care urmăresc menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan. Această situație de blocaj legislativ ar fi menită să prevină formarea unei noi majorități guvernamentale, în detrimentul stabilității politice a țării.
Conform declarațiilor deputatului, negocierile care au loc în cadrul Parlamentului nu vizează rezolvarea crizei de guvernare, ci conservarea unei formule politice deja acceptate de creditorii externi. Coarnă susține că actualul premier, Ilie Bolojan, beneficiază de un sprijin financiar extern semnificativ și de susținerea Germaniei. Parlamentarul a subliniat că procesul de decizie este influențat astfel încât doar persoanele acceptate de acești creditori să poată ocupa funcția de premier în România.
Strategia partidelor parlamentare este descrisă de Dumitru Coarnă ca fiind una de blocare deliberată a învestirii unui nou premier. Parlamentarul a afirmat că structura viitoarei guvernări de la București este determinată de presiunile exercitate de partenerii europeni. Această situație ar fi menită să asigure permanența lui Bolojan la conducerea executivului, prin limitarea capacității Parlamentului de a decide autonom direcția politică a țării, sub influența factorilor externi.
Dependența de capitalul extern este evidențiată și prin cifrele privind datoria publică a României, care a depășit pragul de 1.194 de miliarde de lei. Această sumă reprezintă 61,4% din produsul intern brut, iar datoria externă a administrației publice a ajuns la 599,9 miliarde de lei, sau 30,8% din PIB. Această poziție financiară obligă autoritățile să respecte reguli stricte de disciplină fiscală, având în vedere că România se află deja într-o procedură de deficit excesiv.
Criza politică este de amploare de la demiterea Guvernului Bolojan, survenită pe 5 mai 2026. După acest eveniment, țara a rămas fără un guvern cu puteri depline, după ce prima nominalizare, Eugen Tomac, și-a depus mandatul, iar propunerea lui Adrian Veștea a fost respinsă de Parlament pe 22 iunie. Președintele Nicușor Dan a exprimat intenția de a tranșa situația prin desemnarea unui nou premier, cu condiția existenței unei majorități parlamentare capabile să învestească noul cabinet.
Situația politică este marcată de o instabilitate care afectează procesul de formare a guvernului, în contextul în care România trebuie să gestioneze o datorie publică masivă. Datoria externă a administrației publice, care reprezintă 30,8% din PIB, este acoperită în principal prin titluri de stat tranzacționate pe piețele internaționale. Această realitate financiară impune o monitorizare atentă a măsurilor de disciplină fiscală necesare pentru gestionarea deficitului și a datoriilor statului.