Curtea Constituțională a decis amânarea examinării sesizării depuse de Bolojan în urma conflictului juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost formulată după ce instanța supremă a câștigat în primă instanță un proces împotriva Guvernului, vizând plata unor restanțe salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Acest demers vizează modul în care deciziile judecătorești afectează gestionarea bugetului de stat.
Bolojan a motivat sesizarea, depusă pe 2 iulie, prin faptul că instanța de judecată s-ar fi substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Conform argumentelor prezentate, sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile, însă instanța își depășește sfera de competență constituțională. Juriștii Guvernului susțin că elaborarea proiectului de buget, rectificările și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului.
Premierul a subliniat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea necesară pentru a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat. Această situație obligă Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, în cazul în care este vorba despre plata restanțelor salariale din zona de Justiție. Bolojan a susținut că acțiunea instanței perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Conflictul a izbucnit după ce, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea pe 5 mai, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia impune plata în termen de 10 zile de la căpătarea caracterului definitiv, sub amenințarea unor penalități de 1% pe zi.
Sumele vizate sunt considerate enorme, deoarece penalitățile de 1% pe zi reprezintă aproximativ 48 de milioane de lei, echivalentul a circa 9 milioane de euro. În afară de cele 4,8 miliarde lei solicitate de Înalta Curte, există și sume de aproximativ 3 miliarde de lei în zona Parchet. Guvernul și Ministerul Finanțelor se confruntă cu riscul unor amenzi suplimentare de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a executării deciziei.
Această dispută juridică reflectă o tensiune profundă între ramurile puterii statului, în special în ceea ce privește controlul asupra resurselor financiare publice. Conflictul între Guvern și sistemul judiciar pune în discuție limitele competenței instanțelor de a impune cheltuieli bugetare neprevăzute. Decizia finală a Curții Constituționale va determina dacă deciziile judecătorești pot forța executivul să modifice alocarea fondurilor de stat prin rectificări bugetare.