Cătălin Predoiu încheie mandatul de ministru al Afacerilor Interne pentru perioada 2023–2026, marcând o etapă de transformare pentru instituție. Principalele realizări raportate includ integrarea deplină a României în spațiul Schengen, consolidarea structurilor de combatere a drogurilor și extinderea cooperării internaționale. Mandatul a fost marcat și de exercitarea funcției de premier interimar în perioada mai–iunie 2025, când a coordonat activitatea Guvernului într-o perioadă de tranziție politică.
Dosarul Schengen a reprezentat principalul rezultat european, implicând eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024, urmată de ridicarea controalelor la frontierele terestre la 1 ianuarie 2025. Decizia finală a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 12 decembrie 2024, facilitând comerțul și turismul. Succesul a venit în urma negocierilor cu Austria și a reuniunii de la Budapesta din 22 noiembrie 2024, unde s-a construit acordul politic necesar.
În domeniul securității, combaterea traficului de droguri a devenit o prioritate, rezultând în destructurarea a 162 de grupuri și capturarea a 5,9 tone de droguri. Pentru a susține aceste operațiuni, numărul echipelor canine antidrog a crescut de la 39 în 2023 la 156 în 2026. Ministerul a alocat 552 de milioane de lei pentru foaia de parcurs europeană antidrog, lansând totodată operațiunea BLOCADA, care a mobilizat zilnic aproximativ 3.500 de polițiști, jandarmi și polițiști de frontieră.
Cooperarea internațională a fost extinsă prin parteneriate cu SUA, inclusiv crearea unității comune de investigații TCIU, și prin participarea la misiuni Frontex. În prima jumătate a anului 2025, 316 polițiști de frontieră români au fost implicați în operațiuni europene. Un moment relevant a fost capturarea lui Mohamed Amra, un fugativ francez, la București în februarie 2025. Totodată, ministerul a raportat o scădere de 40,5% a migrației ilegale la frontieră în primele opt luni din 2026.
Lupta împotriva criminalității organizate a inclus destructurarea a 405 grupuri și trimiterea în judecată a 3.039 de membri. Autoritățile au efectuat 42.939 de percheziții și au înregistrat sechestre asigurii de 1,17 miliarde de lei. Pe plan administrativ, digitalizarea a permis creșterea numărului de servicii online de la 4 la 33. În perioada de analiză, MAI a gestionat plăți de 7,33 miliarde de lei pentru peste 400 de proiecte finanțate extern sau prin PNRR.
Gestionarea fondurilor europene rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a țării. În contextul actual, există avertismente privind riscul ca România să nu utilizeze integral cele 60,2 miliarde de euro estimate din fondurile europene. Această provocare adaugă o presiune suplimentară asupra instituțiilor care trebuie să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.