Agenția de știri oficială a statului rus, TASS, a publicat o analiză despre numirea lui Luca Niculescu în funcția de prim-ministru al României. Agenția descrie noul lider guvernamental ca fiind un "tehnocrat clar și sistematic", subliniind în același timp orientarea sa prooccidentală impecabilă. Raportul rusesc oferă o perspectivă asupra modului în care s-a încheiat criza politică de cinci luni care a afectat România începând cu luna aprilie 2026.
Parlamentul României l-a aprobat pe Luca Niculescu la data de 20 octombrie 2026, cu un vot de 280 de deputați și senatori. Această majoritate a depășit pragul necesar de 233 de voturi pentru susținerea programului și a componenței cabinetului său. Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, este un specialist fără apartenență politică, fiind al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan pentru a gestiona situația guvernamentală.
Criza politică a început în aprilie 2026, după ce coaliția de guvernare s-a desfărmat, iar PSD a refuzat să mai susțină guvernul condus de Ilie Bolojan. Această decizie a fost motivată de măsurile de austeritate și de lipsa dialogului între parteneri, ducând la demisia unor miniștri și vicepremierului din partea PSD. Ulterior, cabinetul Bolojan a pierdut încrederea Parlamentului la data de 5 mai 2026, prin votul a 281 de parlamentari.
În încercările de a forma un nou guvern, președintele Nicușor Dan a propus mai mulți candidați, precum Eugen Tomac, Adrian Veștea sau Sigfrid Mureșan, însă aceștia au fost respinși. Luca Niculescu, care anterior ocupase funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a fost propus în octombrie după ce fusese respins anterior de PSD și UDMR. Acordul de susținere pentru Niculescu a fost obținut prin eforturi mari, implicând compromisuri între forțele politice.
Noul premier a prezentat un program care include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027 și modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO. Susținerea cabinetului vine de la liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, în condițiile în care PSD va deține 11 din cele 17 posturi ministeriale. PNL a anunțat că va vota în favoarea guvernului, însă nu va intra în coaliția de guvernare alături de PSD.
Situația financiară a României rămâne sub presiune, având în vedere că deficitul bugetar în 2025 a fost de 7,9% din PIB. Această cifră depășește semnificativ limita de 3% impusă de Uniunea Europeană, ținta pentru anul 2026 fiind stabilită la 7,6%. Din cauza reformelor eșuate din anii precedenți, țara a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile UE, ceea ce pune presiune pe stabilitatea economică a noului guvern.