Sari la conținut
Alianța Strategică Alianța Strategică

Politică

Analiza politologică asupra mandatelor tehnocratice: de la Stolojan la Niculescu

Politologul Cristian Preda analizează impactul istoric al guvernelor de tranziție și beneficiile electorale obținute de partidele de stânga.

· 3 min citire · Redacția Alianța Strategică

Analiza politologică asupra mandatelor tehnocratice: de la Stolojan la Niculescu
"Newark City Building, Main Street and 4th Street, Newark, OH - 52546008950" by w_lemay is licensed under CC BY-SA 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/. · original · licență

Parlamentul României pregătește învestirea unui nou guvern tehnocrat, condus de Luca Niculescu, momentul care marchează al cincilea executiv de acest tip din istoria postdecembristă. Politologul Cristian Preda a realizat o analiză a mandatelor anterioare, explicând modul în care aceste guverne au ajuns la Palatul Victoria și efectele lor politice neașteptate. Analiza subliniază că istoria prim-miniștrilor independenți a început întotdeauna în contextul unor crize politice sau instituționale profunde.

Primul mandat de acest tip a fost cel al lui Theodor Stolojan, solicitat în urma mineriadei din septembrie 1991, care a dus la răsturnarea guvernului Roman. Deși inițial mandatul era de doar șase luni, amânarea alegerilor a prelungit șederea sa la Palatul Victoria la peste un an. Ulterior, Mugur Isărescu a preluat șefia Guvernului în decembrie 1999, după demiterea premierului Radu Vasile de către președinte, părăsind temporar funcția de la Banca Națională.

În perioada recentă, Mihai Răzvan Ungureanu a condus Guvernul începând cu februarie 2012, în urma demisiei lui Emil Boc și a presiunii de pe stradă, însă a rezistat doar trei luni. După tragedia de la Colectiv din noiembrie 2015, a fost instalat Dacian Cioloș, având ca obiectiv principal organizarea unor alegeri libere și corecte. Cioloș a condus un cabinet format dintr-o majoritate de independenți, deși unii dintre aceștia aveau conexiuni politice de notorietate.

Conform analizei lui Cristian Preda, perioadele de tranziție tehnocrată au favorizat direct și masiv principalul partid de stânga la alegeri. În 1992, după plecarea lui Stolojan, Frontul Democrat al Salvării Naționale a câștigat parlamentarele, iar în 2000, după mandatul lui Isărescu, partidul fondat de Ion Iliescu a obținut 36% din voturi. În 2012, alianța dintre PSD și PNL a obținut 66% din Parlament, iar în 2016, PSD a înregistrat scorul său istoric de 44%.

Un aspect relevant vizează traiectoria politică a foștilor premieri, niciunul ne reușind să ajungă la Palatul Cotroceni în ciuda vizibilității maxime. Primii doi lideri au participat la alegerile prezidențiale fără a intra în finală, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu și Dacian Cioloș au evitat cursa electorală. Cristian Preda consideră că aceștia s-au ferit să concureze împotriva lui Iohannis, deși erau, în opinia sa, mai bine pregătiți pentru această demnitate.

Pregătirea unui nou guvern tehnocrat intervine într-un moment în care Luca Niculescu a declarat în plenul Parlamentului că România nu își mai poate permite o criză prelungită și are nevoie de un Guvern. Această decizie de învestire urmează să fie votată de parlamentari, încercând să stabilizeze administrația statului după perioade de instabilitate politică și conflict instituțional.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Politică