La 13 ani de la declanșarea protestelor din localitatea Pungești, județul Vaslui, Dumitru Chisăliță analizează modul în care gestionarea conflictului de către autorități a afectat încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Specialistul susține că lipsa unui dialog real și răspândirea informațiilor false au amplificat tensiunile dintre comunitate și stat. Evenimentele din 2013 rămân un exemplu de consecințe negative cauzate de absența mediatori care să poată traduce limbajul tehnic în termeni accesibili publicului.
Conflictul a început în octombrie 2013, după ce compania americană Chevron a obținut autorizația pentru construirea primei sonde de explorare a gazelor de șist pe 3 octombrie. Protestele au luat amplu pe 14 octombrie, când peste 100 de localnici au încercat să oprească amenajarea platformei, invocând temeri privind contaminarea pânzei freatice. Pe 16 octombrie, situația s-a agravat prin intervenția jandarmilor pentru a permite accesul utilajelor, moment în care au avut loc confruntări directe între protestatari și forțele de ordine.
Dumitru Chisăliță, care la acea vreme era expert judiciar al Ministerului Justiției și avea experiență în sectorul petrolier și gazier, descrie o comunitate dominată de teamă. Specialistul menționează că unii activiști de mediu au contribuit la răspândirea unor mesaje despre distrugerea terenurilor și dispariția comunității, prezentând scenarii alarmiste. Deși a încercat să explice diferența dintre explorare și exploatare, specialistul a întâmpinat rezistență, fiind chiar și bruscat de jandarmi în timpul procesului de informare.
Conform analizei sale, gestionarea acestui episod a dus la evitarea discuțiilor despre tehnologia fracturării hidraulice din cauza fricii de reacția publică. Autoritățile au permis ca tehnologia să fie asociată direct cu modul de gestionare a protestelor, eliminând orice dezbatere serioasă despre reglementare, monitorizare sau siguranță. Acest climat a contribuit la blocarea discuțiilor despre valorificarea gazelor neconvenționale, resurse care ar fi putut sprijini securitatea energetică a României și reducerea dependenței de importuri.
În 2015, compania Chevron a anunțat renunțarea la proiectele de explorare din România, invocând decizii de afaceri și lipsa competitivității investițiilor. Dumitru Chisăliță subliniază că această retragere a fost influențată de contextul creat în Pungești, unde statul a ales forța în locul rațiunii. Experiența de atunci a dus ulterior la fondarea Asociației Energia Inteligentă, o organizație creată pentru a oferi informații tehnice oneste și pentru a umple vidul de comunicare dintre specialiști și societate.
Proiectele de explorare a gazelor de șist din România au fost marcate de o polarizare socială intensă, reflectând dificultatea statului de a gestiona resursele energetice în contextul opoziției locale. Această perioadă a demonstrat că absența unui spațiu de dezbatere bazat pe cunoaștere și responsabilitate poate transforma o discuție tehnică într-un conflict social major, afectând pe termen lung relația dintre cetățeni și instituțiile de reglementare.