Ilie Bolojan a împlinit cinci luni de când gestionează interimat la Ministerul Energiei, perioada cuprinsă între 5 aprilie și 5 octombrie 2026. O analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președinte AEI, evidențiază faptul că acesta a imprimat ministerului un ritm administrativ superior multor titulari anteriori. Preluarea funcției a avut loc într-un context critic, marcat de investiții întârziate, secetă severă, probleme la Cernavodă și presiune pe hidroenergie.
Dumitru Chisăliță consideră că Ilie Bolojan a gestionat bine criza energetică, reușind să evite întreruperile generalizate de curent. Ministrul interimar a coordonat importurile, a convocat operatorii și marii consumatori și a pregătit măsuri pentru reducerea voluntară a consumului. Totuși, analiza precizează că viteza administrativă nu se traduce automat în rezultate energetice concrete, iar succesiunea de ședințe și ordine nu constituie o reformă de sistem.
Asociația Energia Inteligentă a criticat lipsa implementării unor mecanisme permanente propuse încă de la început. Deși au existat intervenții, nu s-au materializat un Dispecerat Național de Securitate Energetică sau un tablou operațional public actualizat săptămânal. Instituția subliniază că, deși Bolojan a improvizat eficient o celulă de criză, acesta nu a reușit să instituționalizeze controlul sistemului energetic, rămânând la nivel de reacție la avarie.
În ceea ce privește proiectele majore, analiza menționează progresul la Iernut și susținerea conducerii Romgaz, însă subliniază că succesul depinde de rezultate, nu de avize. Preluarea Azomureș de către Romgaz este văzută ca un rezultat concret, dar eficiența depinde de repornirea competitivă a fabricii. De asemenea, schemele pentru contoare inteligente și stocare sunt direcții corecte, dar nu au redus încă facturile consumatorilor.
Problema protecției consumatorului rămâne o restanță majoră, România continuând să răspundă la creșterile de preț prin plafonări și compensații întârziate. Ilie Bolojan a diagnosticat problemele de management din companiile de stat, cerând auditarea contractelor de mandat, însă lipsesc consecințele clare. Analiza concluzionează că, deși mandatul este administrativ performant, România nu beneficiază încă de proiectele accelerate, de baterii instalate sau de facturi mai mici.
În contextul politic actual, pe 5 octombrie 2026, consultările pentru formarea unui nou guvern au început, având loc întâlniri între Nicușor Dan și Sorin Grindeanu. Această perioadă de tranziție administrativă coincide cu discuțiile despre structura executivului, în timp ce sectorul energetic încearcă să treacă de la gestionarea crizelor de curtoată la implementarea unor soluții de stocare și rețele moderne.