Administrația Prezidențială a oferit explicații privind pozițiile aparent contradictorii ale președintelui Nicușor Dan în legătură cu așa-numatul „amendament Fritz” din legea integrității. Instituția a răspuns solicitării de lămurire privind faptul că șeful statului a criticat modificările legislative în fața Curții Constituționale și prin declarații publice, însă a adoptat o abordare diferită în documentele trimise către Comisia Europeană. Această situație a ridicat semne de întrebare privind consistența argumentelor prezidențiale.
Conform comunicatului Departamentului Comunicare Publică, cele două abordări ale președintelui aparțin unor etape juridice complet distincte. Prima poziție, exprimată în cadrul controlului de constituționalitate, a inclus argumentele pe care Nicușor Dan le-a considerat relevante înainte de decizia finală a instanței. Această etapă a fost necesară pentru a prezenta obiecțiile prezidențiale înainte ca Curtea Constituțională să se pronunțe definitiv asupra textului legii.
În ceea ce privește dialogul instituțional cu Comisia Europeană, administrația susține că obiectivul principal a fost explicarea cadrului juridic aflat în vigoare. Documentul transmis partenerilor europeni a vizat prezentarea raționamentului obligatoriu al Curții Constituționale și a garanțiilor oferite de dreptul național și cel european. Această procedură a fost necesară pentru a permite o evaluare corectă a reformei asumate prin cadrul PNRR.
Instituția subliniază că nicio schimbare de retorică nu reprezintă o retragere a criticilor inițiale. Administrația Prezidențială precizează clar că explicarea normelor actuale nu echivalează cu renunțarea la argumentele formulate anterior în cadrul procesului de control de constituționalitate. Astfel, Nicușor Dan își menține nemultumirea față de modificările aduse legii, în ciuda necesității de a respecta interpretările instanței.
Argumentul central al răspunsului este că, odată cu pronunțarea Deciziei nr. 883/2026, interpretarea Curții Constituționale devine general obligatorie în ordinea juridică internă, conform art. 147 alin. (4) din Constituție. Din acest motiv, comunicarea către Comisia Europeană a trebuit să se adapteze la realitatea juridică impusă de decizia instanței, fără a anula obiecțiile prezidențiale de la etapa de sesizare a Curții.
Evoluția acestui subiect intervine într-un context în care deciziile privind legislația integrității și controlul constituțional al legilor sunt monitorizate atent de instituțiile europene. În cadrul procesului de aderare și implementare a reformelor prin PNRR, coordonarea între deciziile Curții Constituționale și cerințele Comisiei Europene reprezintă un punct critic pentru stabilitatea cadrului juridic național.