Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi soluția definitivă într-un proces de o importanță majoră, desfășurat între instituția supremă și Guvernul României, împreună cu Ministerul Finanțelor. Disputa vizează neplata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă care este estimată a fi de aproximativ 5 miliarde de lei. Această etapă de judecată vine după ce instanța supremă a amânat deja de cinci ori pronunțarea unei soluții în acest caz de restanțe.
Procesul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe data de 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte. Prin decizia Curții de Apel, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. În acest context, Curtea de Apel a stabilit că executarea trebuie realizată în termen de 10 zile de la beenirea deciziei, prevăzând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța supremă a acuzat Guvernul că prin această neplată încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instituțiilor judiciare. Această dimensiune juridică subliniază conflictul de competențe dintre puterea executivă și cea judecătorească.
Recursul a fost formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva deciziei Curții de Apel București și este judecat de un complet format din Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu. Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. De asemenea, s-a solicitat suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru a aborda un conflict de natură constituțională. Acesta a susținut că instanța nu deține competența sau legitimitatea de a decide modul de distribuție a banilor publici. Conform declarațiilor sale, acțiunile judecătorilor reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului și perturbă echilibrul bugetar al țării.
Această dispută juridică reflectă o tensiune de lungă durată între instituțiile statului român, legată de gestionarea resurselor bugetare și independența justiției. Conflictul de competențe privind alocarea fondurilor pentru salarizarea magistraților pune în discuție limitele de autoritate ale instanțelor în raport cu deciziile de politică fiscală ale Guvernului. Rezultatul final al acestui recurs va stabili modul în care vor fi gestionate restanțele salariale de aproximativ 5 miliarde de lei.