Curtea Constituțională a decis joi că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, în legătură cu ordonanța de urgență privind programul SAFE. Decizia a fost luată printr-un vot de 5 la 4 al judecătorilor. Disputa a fost provocată de adoptarea acestui act legislativ de către un Executiv care fusese deja demis prin moțiune de cenzură, în contextul tranziției de la vechiul Guvern la cel nou.
Sesizarea a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a susținut că Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat și a trimis spre publicare ordonanța după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură și a demis Executivul. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, într-o perioadă în care Guvernul deținea statut de interimar. Sorin Grindeanu a argumentat că acest Guvern nu mai avea dreptul să adopte acte de acest tip.
Conform sesizării depuse la Curtea Constituțională, Guvernul interimar ar fi trebuit să se limiteze strict la administrarea curentă a treburilor publice, conform prevederilor constituționale. Sorin Grindeanu a reclamat că Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a reglementat aspecte care se aflau deja în dezbaterea Parlamentului, la Camera Deputaților și la Senat. Prin această acțiune, Guvernul ar fi transformat rolul său de legiuitor delegat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, încălcând mandatul democratic.
Liderul PSD a susținut că adoptarea și publicarea ordonanței în intervalul 5-8 mai 2026 a reprezentat un abuz de drept public. Guvernul, deși lipsit de legitimitate constituțională după moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, ar fi continuat să exercite prerogative de legiferare primară. Sorin Grindeanu a cerut Curții să clarifice dacă un Executiv demis poate publica acte legislative importante care nu țin de administrarea curentă a treburilor publice, substituind astfel Parlamentul.
În ceea ce privește impactul deciziei, avocatul Adrian Toni Neacșu a declarat că Ordonanța SAFE nu este legea SAFE și că decizia nu va avea consecințe practice asupra contractelor de înzestrare militară deja semnate. El a menționat că această procedură nu constată neconstituționalitatea unei legi, ci indică măsura necesară pentru înlăturarea conflictului. Totodată, Curtea Constituțională a amânat decizia privind sesizarea Avocatului Poporului, care solicitase constatarea neconstituționalității ordonanței.
În contextul deciziilor de securitate națională din anul 2026, aceste dispute legislative survin într-un moment în care instituțiile statului sunt implicate în analiza incidentelor de la Marea Neagră. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat recent loviturile de drone din zona respectivă, subliniind importanța stabilității instituționale în gestionarea riscurilor geopolitice și a securității frontierelor.