Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis joi un verdict în urma plângerilor depuse de șase magistrați români. Aceștia contestau metoda de eșalonare a plății unor restanțe salariale, stabilite anterior prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța europeană a respins plângerile, apreciind că măsurile luate de Guvern nu au încălcat drepturile invocate de solicitanți, oferind astfel un răspuns juridic la disputa dintre executiv și magistrați.
Ilie Bolojan, fostul premier al României, a reacționat imediat prin intermediul unei postări pe Facebook, afirmând că decizia CEDO confirmă poziția Guvernului. El a declarat că instanța a oferit argumentul decisiv pentru a soluționa această chestiune, pe care a descris-o ca fiind imorală și împovărătoare pentru cetățenii români. Fostul premier a subliniat că această hotărâre permite tranșarea plății restanțelor fără a încălca normele europene.
În motivarea sa, CEDO a observat că jurisprudența Curții Constituționale și cea a Înaltei Curții de Casație și Justiție au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic pentru remunerația judecătorilor. Instanța a menționat că acest proces a avut loc fără modificarea formală a legilor de salarizare. Un aspect central evidențiat de instanța europeană a fost riscul existenței unor conflicte de interese în situațiile în care magistrații ar fi putut influența componentele salariale de care ei înșiși beneficiau.
Reacția Înaltei Curții de Casație și Justiție a fost una de prudență, menționând că hotărârea CEDO necesită o analiză integrală. Reprezentanții ICCJ au precizat că acest verdict nu poate fi interpretat automat ca o validare sau o respingere a cererilor formulate de instanța supremă în procesul cu autoritățile române. Păreri divergente au apărut și în rândul partidelor politice și al celorlalte puteri ale statului, reflectând complexitatea situației juridice și politice.
Ilie Bolojan a criticat totodată credibilitatea justiției, menționând că suspiciunea CEDO privind conflictele de interese afectează încrederea în instituții. El a lansat un apel către actualul Guvern, sugerând că autoritățile vor trebui să aleagă între servirea intereselor României sau ale ceea ce a numit „aristocrația bugetară”. Fostul premier a amintit că, deși sesizarea a fost făcută în timpul mandaturii sale, decizia finală revine actualului executiv.
Această dispută juridică privind salarizarea magistraților se înscrie într-un context de lungă durată al negocierilor dintre Guvern și sistemul judiciar. Deciziile privind restanțele salariale au generat presiuni constante asupra bugetului de stat și au implicat multiple interpretări ale jurisprudenței Curții Constituționale și ale Înaltei Curții de Casație și Justiție pentru a reglementa plățile datorate.