Noile liste salariale publicate de Direcția Națională Anticorupție la data de 30 septembrie 2026 relevă o creștere a veniturilor pentru anumite funcții de conducere. În același timp, un raport oficial al Departamentului de Stat al SUA evidențiază o scădere a eficienței DNA în gestionarea dosarelor care îi vizează pe înalții funcționari publici. Această evoluție salarială coincide cu observațiile externe privind dificultatea obținerii condamnărilor pentru corupție în România.
Procurorul-șef al DNA, Viorel Cerbu, înregistrează acum un venit brut lunar de 46.970 de lei. Această sumă include o indemnizație de încadrare de 36.103 lei pentru gradația 5 și o vechime de peste 20 de ani, la care se adaugă sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 8.748 lei. Venitul total reflectă o creștere de 1.730 de lei față de valorile înscrise în lista din martie 2026, reprezentând o majorare de aproximativ 3,8%.
Alte funcții de conducere prezintă scenarii diferite în ceea ce privește evoluția veniturilor. Procurorii-șef adjuncti direcție, Marius-Ionel Ștefan și Marinela Mincă, au un venit brut de 46.028 de lei, o sumă care rămâne identică cu cea publicată în martie 2026. Pentru funcția de procuror-șef adjunct direcție cu o vechime între 15 și 20 de ani, venitul total este de 44.260 de lei brut, conform noilor date de la sfârșitul lunii septembrie.
Nivelul de remunerare pentru procurorii de execuție rămâne semnificativ, în funcție de vechime și titluri științifice. Un procuror cu vechime de peste 20 de ani, la gradația 5, încasează un total de 38.868 lei brut, sumă care poate ajunge la 39.368 lei dacă acesta deține titlul de doctor. Pentru angajații cu o vechime între 15 și 20 de ani, veniturile brute sunt estimate în intervalul 36.000-37.000 de lei, fără a include alte drepturi precum decontarea chiriei sau asistența medicală.
Evaluarea americană indică faptul că obținerea condamnărilor pentru corupție rămâne o provocare continuă pentru sistemul românesc. Raportul Departamentului de Stat al SUA menționează că eficiența DNA a scăzut, atribuind acest fenomen mutării competenței de investigare a faptelor de corupție de la DNA la Parchetul General, proces ocorrut în anul 2018. De asemenea, Decizia Curții Constituționale nr. 368 din 2022 privind prescripția a influențat rezultatele, contribuind la anularea a 9.635 de trimiteri în judecată sau condamnări între 2022 și 2025.
Evoluția justiției din România este marcată de schimbări legislative și de modificări ale competențelor de investigare. Raportul Departamentului de Stat al SUA subliniază că presiunile exercitate asupra procurorilor DNA și modificările anterioare ale legilor justiției au slăbit eforturile anticorupție din țară. Aceste factori instituționali sunt identificați ca elemente cheie în scăderea capacității de a menține condamnările pentru corupție în rândul autorităților publice.