Lia Savonea, care ocupă funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, beneficiază de un pachet salarial format din salariul de încadrare, diverse sporuri și o indemnizație pentru funcția de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii. Veniturile sale sunt provenite din două surse distincte, Înalta Curte și CSM, în condițiile în care accesul la declarațiile de avere a fost limitat în ultimii doi ani prin decizia Curții Constituționale a României.
La nivelul Înaltei Curții de Casație și Justiție, Lia Savonea are un salariu brut de încadrare de 40.914 lei. Pe lângă această sumă, ea beneficiază de un spor de condiții vătămătoare, plafonat la 300 de lei, și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Din calculele efectuate pe baza datelor disponibile, sporul de stres este de 8.200 de lei brut, în timp ce sporul pentru păstrarea confidențialității reprezintă 2.050 de lei brut, echivalentul a 5% din salariul de bază.
În total, veniturile de la Înalta Curte permit președintei să încaseze un salariu brut de cel puțin 51.600 de lei. La nivel net, suma obținută de Lia Savonea de la această instituție este de minimum 31.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 6.000 de euro. Această structură salarială reflectă poziția sa de conducere în cadrul sistemului judiciar, incluzând compensații specifice pentru riscurile profesionale și responsabilitățile de gestionare a instituției.
Pe lângă funcția de președinte, Lia Savonea ocupă și rolul de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii. Din această calitate, ea încasează o indemnizație lunară de încadrare de 13.921 de lei brut. Veniturile de la CSM sunt completate de un spor de stres de 3.280 de lei și un spor de confidențialitate de 696 de lei brut, ceea ce aduce totalul de la această instituție la aproape 17.900 de lei brut, sau 10.500 de lei net.
Suma totală lunară încasată de Lia Savonea, combinând veniturile de la CSM și de la Înalta Curte, ajunge la 40.000 de lei net. Este important de menționat că Lia Savonea a preluat funcția de șefă a Înaltei Curți în vara anului 2025, succedându-i lui Corina Corbu. În perioada anterioară, Corina Corbu deținea un venit net lunar de 65.000 de lei în calitate de președinte al instituției.
Decizia recentă a Curții Constituționale a României în dosarul restanțelor salariale ale magistraților a avut un impact juridic major. CCR a stabilit că nu există un conflict de natură juridică între Înalta Curte și Guvern, deschizând calea pentru plata unor restanțe salariale estimate la aproape 5 miliarde de lei. Această decizie vizează asigurarea fondurilor necesare pentru drepturile salariale ale judecătorilor, inclusiv prin rectificări bugetare.