Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a reacționat oficial în legătură cu proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995, respingând interpretările privind impactul economic al noilor reglementări. Organizația susține că propunerea legislativă nu impune obligatorie intervenția unui avocat pentru orice contract încheiat de o firmă, contrar unor afirmații recente. Această poziție vine ca răspuns la preocupările ridicate de Romanian Business Leaders privind costurile suplimentare pe care companiile le-ar putea suporta.
Conform comunicatului emis de UNBR, obligația propusă în proiect vizează strict contractele pentru care legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau ca mijloc de probă. Uniunea subliniază că simpla încheiere scrisă a unui contract nu atrage automat necesitatea unui avocat. Mai mult, organizația precizează că nerespectarea acestor cerințe de formă nu duce la nulitatea contractului, decât în situațiile în care legea prevede în mod expres o astfel de sancțiune.
În ceea ce privește impactul financiar, UNBR consideră că estimările de 100 de milioane de euro și cele de aproape 800 de milioane de euro propuse de RBL sunt supradimensionate. Organizația argumentează că aceste cifre se bazează pe o interpretare care depășește sfera obligațiilor propuse. UNBR solicită ca aceste calcule să fie raportate la actele vizate efectiv de proiect, la serviciile juridice deja contractate de firme și la cheltuielile suplimentare reale care ar rezulta.
Uniunea a menționat că, deși onorariile avocaților reprezintă un cost pentru companii, riscul juridic implică, la rândul său, un cost care trebuie evaluat în mod echilibrat. Referitor la procedurile de reprezentare, proiectul ar include o măsură de simplificare prin clarificarea dovezii mandatului în baza împuternicirii avocațiale. Această schimbare ar evita solicitarea unor procuri suplimentare create exclusiv pentru confirmarea reprezentării, menținând însă aplicabile cerințele speciale de formă ale mandatului.
În ceea ce privește tehnologia, UNBR afirmă că proiectul nu interzice utilizarea inteligenței artificiale sau a platformelor LegalTech. Diferența relevantă constă în distincția dintre informarea juridică generală și consultanța juridică personalizată, nu în tehnologia utilizată. Organizația a subliniat că nu are competența de a dispune unilateral închiderea platformelor, deoarece eventualele măsuri de control sunt supuse deciziilor instanței de judecată.
Modificarea Legii nr. 51/1995 vizează reglementarea activității profesiilor juridice și a modului în care acestea interacționează cu mediul de afaceri. Procesul legislativ include etapa de analiză a efectelor asupra concurenței și examinarea observațiilor din cadrul dezbaterilor parlamentare. Scopul final declarat este obținerea unor reguli clare și a unor servicii accesibile, care să permită prevenirea riscurilor juridice pentru companii.