Proiectul de modificare a Legii avocaturii nu are ca scop limitarea sau interzicerea utilizării inteligenței artificiale în activitatea profesiei, a explicat Traian Briciu. Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România a respins interpretările care sugera faptul că noile reglementări ar viza programe precum ChatGPT sau Claude. Această clarificare vine în contextul unor discuții publice privind impactul tehnologiei asupra modului în care avocații își desfășoară activitatea.
Traian Briciu a subliniat că instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt deja integrate în practica juridică actuală. Avocații utilizează aceste tehnologii în forme mai avansate sau mai puțin avansate pentru a-și susține activitatea de zi cu zi. Din acest motiv, președintele UNBR susține că utilizarea tehnologiei în sine nu poate fi pusă în discuție în cadrul proiectului de lege, deoarece nu reprezintă obiectul principal al modificărilor propuse.
Disputa centrală vizează distincția dintre furnizarea de informații juridice și oferirea de consultanță juridică personalizată. Traian Briciu a menționat că platformele care oferă doar informații juridice nu reprezintă o problemă pentru profesioniști. Problema apare însă atunci când sunt oferite servicii personalizate pentru situații concrete, pretinzând că acestea sunt oferite de un profesionist, deși persoana respectivă nu deține calitatea de avocat.
Ținta principală a noilor prevederi este combaterea practicii neautorizate a avocaturii în mediul digital și virtual. UNBR reclamă numeroase situații, estimând că există sute de exemple de persoane care pretind că oferă consultanță juridică personalizată fără a fi avocați. Obiectivul este de a reglementa utilizarea mijloacelor digitale pentru a preveni exercitarea ilegală a profesiei, protejând astfel integritatea serviciilor juridice oferite cetățenilor.
Conform declarațiilor președintelui UNBR, nu există nicio problemă cu accesul la informație sau cu utilizarea programelor de inteligență artificială. „Nu e vorba de inteligență artificială, nu e vorba de informație juridică — nu avem nicio treabă cu asta”, a declarat Traian Briciu. Accentul este pus strict pe identificarea și sancționarea celor care oferă servicii de consultanță fără a deține calitatea profesională necesară pentru a asigura siguranța juridică a clienților.
Reglementarea profesiilor libere și controlul exercitării activităților în mediul online reprezintă un aspect constant al evoluției legislative în România. Instituțiile de reglementare urmăresc adaptarea cadrelor legale la noile forme de interacțiune digitală, pentru a preveni abuzurile și pentru a asigura că serviciile specializate sunt prestate exclusiv de persoane autorizate de către organismele profesionale de profil.