Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat, pe 4 noiembrie, decizia nr. 4768/2026, care marchează finalizarea procesului privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla – Podișor. Prin această hotărâre definitivă, instanța a respins ca nefondate atât recursul principal formulat de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj, cât și recursul incident depus de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. (Transgaz). Această decizie vine după o serie de etape judiciare care au vizat legalitatea proiectului de infrastructură energetică.
În acest litigiu, Statul român a ocupat poziția de pârât, fiind reprezentat de Ministerul Energiei (ME) și de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Pe lângă aceste instituții, în dosar a fost implicată și compania Transgaz, care acționează în calitate de constructor al gazoductului și operator național de sistem și transport al gazelor naturale. Rezultatul final confirmă soluția Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025, care a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Instanța a stabilit că Asociația Bankwatch România a formulat plângeri prealabile succesive, cu același obiect, la intervale diferite de timp, în încercarea de a menține deschisă calea unei acțiuni în anulare. Această strategie urmărea posibilitatea de a interveni în orice moment al derulării proiectului, însă judecătorii au constatat că dreptul material la acțiune era deja prescris. Astfel, decizia Curții de Apel a fost menținută prin respingerea recursurilor, oferind certitudine juridică proiectului de transport de gaz.
Proiectul Tuzla – Podișor reprezintă o investiție strategică de peste 500 de milioane de euro, având o lungime de aproximativ 308 km. Conducta este deja finalizată și a fost pusă în funcțiune de Transgaz în octombrie anul trecut, urmând să introducă gazele din Neptun Deep în Sistemul Național de Transport (SNT). Producția din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, o investiție de 4 miliarde de euro realizată de partenerii OMV Petrom și Romgaz, este programată să înceapă până la finalul primului semestru din 2027.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a subliniat că prioritățile rămân aducerea gazelor din Marea Neagră în economia românească și consolidarea securității aprovizionării. Acesta a mulțumit echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea gestionării dosarului. Oficialii au avertizat că orice întârziere a acestui proiect ar fi afectat securitatea energetică și ar fi crescut costurile pentru consumatori, deoarece blocarea unor proiecte de infrastructură deja avansate generează costuri suplimentare și consumă resurse administrative.
Construcția acestui gazoduct este esențială pentru integrarea resurselor descoperite în perimetrul Neptun Deep în rețeaua națională. Proiectul face parte dintr-un ansamblu de investiții majore în sectorul energetic, menite să reducă dependența de importurile de gaze. Prin finalizarea infrastructurii de transport, România urmărește să utilizeze resursele proprii pentru a stabiliza prețurile la nivelul industriei și al consumatorilor finali, consolidând în același timp poziția energetică a țării.