Un cetățean al Federației Ruse a fost sancționat în urma unei tentative de a obține documente de identitate românești pe bază de acte falsificate. Procesul a implicat utilizarea unui certificat de cetățenie română fals, prin care bărbatul susținea în mod mincis că deține această calitate. Acțiunile sale au vizat obținerea unui certificat de naștere, a unui CNP și a documentelor de stare civilă necesare pentru integrarea în sistemul administrativ local.
Prima etapă a schemei a avut loc pe 25 ianuarie 2024, când bărbatul a depus, prin intermediul unei persoane necunoscute, un certificat de cetățenie falsificat la Serviciul de Stare Civilă Sector 6. Documentul prezentat era prezentat ca fiind emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, însă era o falsificare. Scopul principal al acestei acțiuni a fost transcrierea actului de naștere în Registrul Național de Evidență a Populației pentru a obține un CNP.
Ulterior, pe 28 februarie 2024, același document fals a fost utilizat pentru a solicita o carte de identitate la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Sector 6. Ancheta a relevat faptul că bărbatul a utilizat intermediari pentru a manipula procesul de eliberare a actelor. Prin aceste metode, acesta a reușit să determine două angajate ale instituțiilor menționate să consemneze în fals prezența sa personală la ghișeu, deși în acele date nu se afla pe teritoriul României.
Procurorii au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru infracțiunile de uz de fals în formă continuată, instigare la fals intelectual în formă continuată și instigare la fals informatic. Pedeapsa stabilită este de 1 an și 4 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Pe lângă această sentință, s-a impus un termen de supraveghere de doi ani, calculat de la momentul când hotărârea devine definitivă. Toate documentele obținute ilegal au fost anulate.
Acest caz de falsificare a actelor de identitate a fost trimis spre judecare către Judecătoria Sectorului 6 București. Conform procedurilor legale, până la pronunțarea unei hotărâri definitive, se aplică principiul prezumției de nevinovăție. Autoritățile au reușit să identifice și să invalideze entire setul de documente de stare civilă, inclusiv certificatul de naștere, cartea de identitate și pașaportul simplu, care fuseseră eliberate pe baza datelor false.
În sistemul administrativ românesc, obținerea unui CNP și a documentelor de stare civilă este un proces strict reglementat prin legile de evidență a persoanelor. Orice tentativă de manipulare a Registrului Național de Evidență a Populației prin documente falsificate atrage răspunderea penală pentru uz de fals și instigare la fals intelectual sau informatic, acțiuni care pot duce la închisoare și anularea imediată a tuturor actelor obținute ilegal.