Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile, schimbând astfel măsura anterior stabilită. Această decizie a fost aplicată în mod similar și în cazul lui Ionel Rusen. Schimbarea statusului juridic al lui Călin Georgescu a generat discuții privind modul în care instanțele evaluează materialul probator existent în dosar.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat că această decizie nu a fost cauzată de apariția unor probe noi, ci de o reevaluare a elementelor deja prezentate. Procesul de decizie a implicat un complet de divergență, deoarece primii doi judecători din complet nu au ajuns la o concluzie comună. În acest context, un al treilea judecător a intervenit pentru a soluționa cauza, alăturându-se opiniei care susținea necesitatea arestării.
Conform explicațiilor oferite de Tudorel Toader, procesul juridic nu funcționează după reguli matematice simple, subliniind că judecătorii pot avea interpretări diferite asupra aceleiași situații. El a menționat că, în cazul lui Călin Georgescu, prima decizie a instanței a fost plasarea sub control judiciar. Totuși, Curtea de Apel a optat pentru arestul preventiv după ce completul de divergență a considerat că fapta este gravă și probele sunt suficiente.
În perioada de 30 de zile ce urmează, procesul juridic poate suferi noi modificări prin solicitări din partea celor implicate părți. Tudorel Toader a anticipat că, cu cinci zile înainte de expirarea termenului actual, procurorii vor solicita probabil prelungirea măsurii arestului preventiv. Pe de altă parte, avocații vor depune cereri pentru revocarea acestei măsuri sau pentru înlocuirea ei cu controlul judiciar, în încercarea de a schimba decizia instanței.
Tudorel Toader a revenit asupra conceptului de prezumtință de nevinovăție, menționând că, deși judecătorii au decis arestarea, acest principiu de rang constituțional rămâne valabil. El a precizat că această prezumțință se va răsturna definitiv doar atunci când hotărârea penală va deveni definitivă în apel. Această etapă juridică este descrisă de fostul ministru ca fiind un proces foarte lung, care finalizează statutul juridic al persoanei vizate.
Deciziile privind măsurile preventive în cadrul instanțelor de apel sunt fundamentate pe evaluarea probelor și pe gravitatea faptelor reținute de procurori. În sistemul de justiție, completurile de divergență sunt utilizate atunci când există un impas între judecătorii unui complet, asigurând astfel o soluționare a cauzei prin intervenția unui al treilea magistrat care decide direcția finală a deciziei.