Tribunalul București este așteptat să pronunțe, în cursul zilei de marți, o decizie cu privire la cererea depusă de Călin Georgescu. Acesta solicită instanței înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o alternativă mai blândă, precum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Procesul urmează să determine regimul de încarcerare al fostului candidat la funcția de președinte al României, care se află în custodia autorităților.
Luni dimineața, Călin Georgescu a fost transportat din Arestul Central către tribunal pentru a fi judecat de magistratul Vlad Andriescu. Acesta din urmă este persoana care a respins, la data de 22 septembrie, cererea formulată de DIICOT pentru arestarea preventivă a fostului candidat. După ce auderea a avut loc, instanța a decis amânarea luării unei decizii finale pentru ziua de marți.
În paralel cu procedurile judiciare, DIICOT continuă investigațiile legate de dosarul în care este implicat. Călin Georgescu a fost dus la sediul instituției pentru a permite continuarea perchezițiilor informatice asupra dispozitivelor electronice. Aceste echipamente au fost ridicate anterior de către anchetatori de la vila familiei sale, situată în Mogoșoaia, în cadrul cercetărilor care vizează acuzațiile de înșelăciune.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv începând cu data de 29 septembrie, fiind acuzat de înșelarea unui om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Conform documentelor din dosar, victima, Răzvan Leu, i s-a propus o afacere cu tranzacții de metale prețioase care necesita o linie de credit de 6 milioane de euro. Pentru acest scop, i s-a cerut o garanție de un milion de euro.
Din suma respectivă, 100.000 de euro urmau să fie direcționați pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu. Ulterior, omul de afaceri a mai transferat încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate ajunge la 15 milioane de euro. Împrumutul nu a fost acordat, iar Răzvan Leu a solicitat restituirea totală de 1,1 milioane de euro, fără succes.
Dosarul de înșelăciune este gestionat de DIICOT și implică o serie de interacțiuni între Răzvan Leu, Ionel Rusen și un cetățean italian, Massimiliano Arena. Acesta din urmă a fost prezentat ca fiind reprezentantul unei bănci din Elveția. Ancheta vizează modul în care aceste promisiuni financiare au fost utilizate pentru a obține fonduri care nu au fost ulterior returnate victimei.