Tribunalul București analizează, luni, începând cu ora 11:00, solicitarea de prelungire a arestării preventive a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură este luată în cadrul dosarului instrumentat de DIICOT, care vizează o acuzație de înșelăciune cu un prejudiciu estimat la peste 1,1 milioane de euro. Decizia instanței va determina dacă fostul candidat prorus la alegerile prezidențiale va rămâne în detenție sau va fi eliberat.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv începând cu data de 29 septembrie. Această situație a fost cauzată de decizia Curții de Apel București, care a admis contestația procurorilor împotriva unei hotărâri anterioare prin care acesta fusese plasat sub control judiciar. Deși pe 13 octombrie Tribunalul București a admis cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, această schimbare de măsură a fost contestată de autorități.
Vineri, Curtea de Apel București a respins definitiv solicitarea de a trece la arestul la domiciliu, menținând astfel regimul de arest preventiv. În dosarul de înșelăciune, Călin Georgescu, împreună cu Ioan Rusen și un cetățean italian, sunt acuzați că au format un grup infracțional organizat în septembrie 2021. Aceștia ar fi acționat sub conducerea unui cetățean român de 64 de ani, desfășurând activități în România și în Marea Britanie pentru obținerea de foloase patrimoniale injuste.
Procurorii susțin că victimei i s-a promis accesarea unui credit bancar de șase milioane de euro, condiționată de plata unei garanții financiare. În urma unor întâlniri în București, județul Argeș și Marea Britanie, omul de afaceri ar fi transferat suma de peste un milion de euro. Ulterior, suspecții au promis majorarea finanțării la 15 milioane de euro, solicitând o sumă suplimentară de 100.000 de euro, pe care victima a achitat-o.
Pe lângă această cauză, Călin Georgescu este vizat de alte patru dosare penale, dintre care două sunt deja în faza de judecată. Printre acuzații se numără efectuarea salutului legionar în public, operațiuni ilegale cu dispozitive informatice pentru identificarea echipamentelor de supraveghere instalate de autorități și acțiuni de destabilizare a României. În ultimul caz, acesta este trimis în judecată alături de Horațiu Potra pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Cadrul juridic în care se desfășoară aceste anchete implică multiple instituții, de la DIICOT până la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. În procesele de înșelăciune și de propagandă, autoritățile aplică măsuri de siguranță precum sechestrul asupra conturilor bancare și asupra proprietăților, în încercarea de a proteja prejudiciile cauzate prin acțiunile grupului infracțional descris în rechizitorul procurorilor.