O femeie din București a fost victima unei tentative de înșelăciune prin care infractorii au pretins că sunt reprezentanți ai poliției și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Aceștia au încercat să o convingă pe femeie că datele sale personale au fost utilizate pentru contractarea frauduloasă a unui credit. Pentru a crea o imagine de legalitate, atacatorii au prezentat o legitimație falsificată și au organizat o comunicare video în care un bărbat purta uniformă de polițist.
Schema frauduloasă a implicat convingerea victimei că trebuie să contracte un credit propriu pentru a „securiza” banii într-o locație indicată de infractori. În cadrul apelului video, un bărbat îmbrăcat în uniformă de polițist a fost utilizat pentru a induce femeia în eroare. Victima a fost determinată să solicite un credit de 108.000 lei și să retragă întreaga sumă de bani în numerar, crezând că participă la o procedură oficială de control.
După ce a realizat că solicitările primite sunt suspecte, femeia a decis să contacteze autoritățile. Procurorii au organizat o operațiune de flagrant în contextul unei întâlniri programate pentru data de 15 septembrie, la ora 16:30, în parcarea unui supermarket din sectorul 2. La acea locație, femeia deținea suma de 108.171 lei, provenită dintr-un credit obținut de la o bancă, pentru a fi remisă infractorilor.
În urma operațiunii, un tânăr de cetățenie ucraineană a fost prins în flagrant în momentul în care se pregătea să intre în posesia banilor. Acesta este acum anchetat penal pentru tentativă de înșelăciune și a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Suspectul are interdicția de a părăsi municipiul București fără acordul prealabil al procurorului și trebuie să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.
Incidentul evidențiază modul în care grupările de infractori utilizează tehnici de manipulare psihologică și falsificarea identității instituțională pentru a accesa sume mari de bani. Utilizarea uniformelor și a documentelor oficiale falsificate servește la validarea falsă a autorității, o tactică tot mai des întâlnită în cazurile de fraudă cibernetică și telefonică. Autoritățile subliniază necesitatea de a verifica riguros orice solicitare de transfer de bani sub pretextul securizării unor fonduri.
În România, astfel de metode de înșelăciune care implică pretenderea identității unor instituții de stat sau de autorități de reglementare sunt monitorizate constant de organele de cercetare penală. Deși tehnologiile de comunicare video pot fi folosite pentru a simula oficialitatea, procedurile legale reale nu implică solicitarea de retragerea de sume mari de numerar pentru „securizare” la locații publice sau parcare de supermarketuri.