Procurorul european Cătălin Borcoman a semnalat existența unor suspiciuni privind activitatea mafiei chineze în cadrul Portului Constanța. Magistratul a subliniat că autoritățile române suferă de o lipsă de comunicare, netransmitând către Parchetul European informațiile sau sesizările necesare pentru investigarea acestor rețele de crimă organizată. Această situație apare în contextul unor anchete europene vaste care vizează activități infracționale desfășurate în diverse porturi ale continentului.
Cătălin Borcoman a explicat că informațiile despre aspectele infracționale din România provin din cadrul unei anchete de amploare derulate în portul Salonic. Deși există date care indică prezența unor componente ale mafiei chineze și în Portul Constanța, Parchetul European nu a primit nicio sesizare concretă pe acest subiect. În prezent, magistrații au putut deschide doar dosare in rem, bazându-se pe datele culese încrucișat din alte cauze ale EPPO și transmise către birourile din România.
În ceea ce privește procedurile de investigație, procurorul european a precizat că magistrații delegați nu au capacitatea de a efectua controale fizice direct în port. Pentru a declanșa investigații oficiale, EPPO are nevoie de sesizări venite de la autoritățile competente, care pot fi apoi susținute prin ajutorul organelor de Poliție sau al autorităților vamale. Borcoman a menționat că ultimele întâlniri cu autoritățile naționale au avut loc acum două sau trei luni.
Magistratul a optat pentru o abordare prudentă, menționând că speră ca autoritățile să fie suficient de deschise pentru a transmite datele relevante. El a punctat că nu consideră că informațiile sunt ascunse intenționat, ci că există o lipsă de comunicare activă către structura centrală a EPPO. În prezent, deși ANAF a început să trimită anumite sesizări legate de fraudele cu TVA, portul din România rămâne în afara canalelor oficiale de sesizare.
Competența Parchetului European vizează în special fraudele vamale reglementate prin Legea 78 din 2000, care vizează protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Aceasta include, de asemenea, fraudele transfrontaliere cu TVA și spălarea banilor provenți din astfel de infracțiuni, în condițiile în care acestea sunt comise de un grup criminal organizat. Obiectivul este monitorizarea prejudiciilor care depășesc pragul de 10 milioane de euro.
Parchetul European (EPPO) este instituția responsabilă de combaterea fraudei împotriva bugetului UE și a altor interese financiare ale Uniunii. Prin investigarea acestor rețele de crimă organizată, EPPO urmărește protejarea resurselor comune ale statelor membre. În România, colaborarea cu instituțiile de control precum ANAF și autoritățile vamale este esențială pentru identificarea schemelor de fraudă care afectează integritatea financiară a blocului european.