Procurorii DIICOT continuă să prioritizeze urmăririle penale împotriva deținerii de substanțe pentru consum propriu, opunându-se proiectelor de dezincriminare. Această abordare este susținută de argumentul că modificările legislative ar afecta lupta împotriva traficului de substanțe. Totuși, datele indică o discrepanță majoră între resursele utilizate și impactul real asupra marilor rețele infracționale, care generează venituri estimate la peste un sfert de miliard de euro anual.
Un caz recent ilustrează complexitatea acestui sistem, în care Giancarlo Cristea a câștigat de trei ori în instanță dreptul de a recupera canabis medicinal. După ce Tribunalul București și Curtea de Apel i-au dat dreptate, considerând substanța un medicament, acesta a fost oprit de jandarmerie la scurt timp după recuperarea plicului. Giancarlo Cristea a fost trimis la secția de poliție pentru cercetări privind deținerea de droguri de risc, faptă pedepsită cu până la 2 ani de închisoare.
Analiza activității DIICOT din anul 2024 relevă faptul că peste 30.000 de dosare referitoare la droguri, reprezentând aproape 80% din total, sunt blocate în instituție. Din acest volum de cauze, aproximativ 80% vizează cantități de medie de 1 gram. Această concentrație pe cantități mici înseamnă că 80% dintre acțiunile antidrog rezultă în doar aproximativ 1% din cantitatea anuală de substanțe confiscată în țară.
Efortul de a depista substanțe la festivaluri de muzică implică aproape toate resursele umane și logistice ale instituției, însă rezultatele sunt limitate. În timp ce resursele sunt consumate pe traficul stradal, marile rețele rămân active, iar în Portul Constanța capturile din ultimii 26 de ani sunt infime comparativ cu alte porturi europene. Se estimează că 80% dintre cantitățile de droguri care intră în România nu sunt niciodată depistate de autorități.
Noua conducere a DIICOT, condusă de Horațiu Codrin Miron, a indicat că prioritățile rămân traficul stradal și zona tinerilor din școli sau universități. Deși a fost menționată nevoia de a comunica mai bine cu cetățenii, strategia pare să mențină focusul pe zonele recreaționale și pe combaterea traficului de ordinul gramelor. Procurorii subliniază că nu au posibilitatea de a identifica traficul de cantități de ordinul tonelor.
În România, numărul condamnaților pentru deținere în vederea consumului a crescut de peste 6 ori, iar aproximativ 80% dintre aceștia primesc o formă de pedeapsă cu închisoarea. Această tendință de criminalizare a consumatorilor este criticată pentru că nu afectează marile structuri organizate. În contextul actual, penalizarea deținerii de cantități mici este văzută ca un factor care nu reduce consumul, ci poate susține indirect traficul de largă amploare.