Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat vineri, 6 noiembrie, că anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024 a pus în evidență riscurile asociate tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale. Discursul a avut loc în cadrul Reuniunii de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională”, organizată la Palatul Parlamentului, unde au participat reprezentanți ai jurisdicțiilor constituționale din 9 țări.
Simina Tănăsescu a explicat faptul că decizia Curții Constituționale din decembrie 2024, prin care a fost invalidat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României, a atras atenția internațională. Această hotărâre a impus reluarea scrutinului în integralitate, evidențiind vulnerabilitățile mecanismelor democratice în fața componentelor societății informaționale. Președinta a menționat că, deși nu este un caz singular, impactul asupra procedurilor democratice este semnificativ.
În cadrul prezentării, Simina Tănăsescu a subliniat că esența democrației constituționale constă în limitarea și încadrarea puterii politice prin intermediul Constituției. Aceasta din urmă asigură respectarea statului de drept și previne orice formă de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, unui grup sau a unei majorități. Jurisdicțiile constituționale au rolul de a aplica aceste valori ca frontiere ale spațiului democrației, atât în perioade de stabilitate, cât și în momente de criză.
Președinta a făcut referire și la alte decizii europice relevante, precum reluarea alegerilor prezidențiale în Austria în 2016 sau invalidarea parțială a rezultatelor alegerilor parlamentare din Bulgaria în martie 2025. Simina Tănăsescu a observat că societatea informațională poate duce la un salt calitativ prin transparență, dar poate genera și o mercantilizare a atenției umane. Tehnologia joacă un rol tot mai important în toate domeniile vieții, influențând direct accesul la informație.
Evenimentul de la Palatul Parlamentului se desfășoară sub egida președinției Asociației Curților Constituționale Francofone (ACCF), funcție deținută de Curtea Constituțională a României. România asigură președinția acestei asociații pentru un mandat de trei ani, cuprinzând perioada 2025-2028. Aceasta este a treia jurisdicție europeană care ocupă această poziție, după Franța, care a deținut-o între 1997 și 2000, și Elveția, care a fost la conducere în perioada 2015-2019.
Curtea Constituțională a României exercită rolul de coordonare în cadrul ACCF, o structură care facilitează dialogul între instanțele de control constituțional. Această președință trienală subliniază poziția instituției românești în cadrul rețelei de jurisdicții francofone, oferind platforma pentru dezbateri pe teme de actualitate precum impactul tehnologiei asupra fundamentelor juridice ale statului.