Guvernul României a pus în consultare publică Strategia Națională Anticorupție 2026-2030, un document care propune 108 măsuri specifice pentru combaterea fenomenului de corupție. Proiectul vizează prevenirea și combaterea acestor practici în cadrul instituțiilor publice, dar și în sectoarele economice și sociale considerate vulnerabile la riscuri. Procesul de elaborare a acestui plan de acțiune a fost demarat încă din anul 2025, fiind o prioritate a actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu.
Noua strategie este concepută pentru a consolida integritatea instituțională și pentru a crește reziliența administrativă a statului. Obiectivul principal este reducerea vulnerabilităților la corupție într-un spectru larg de domenii de activitate. Printre sectoarele vizate de noile măsuri se numără achizițiile publice, transporturile, mediul de afaceri, întreprinderile publice, administrația centrală și locală, educația, sănătatea, protecția mediului, sportul, sistemul electoral, sectorul fiscal și cel vamal.
Planul de acțiune include măsuri de combatere a corupției care facilitează activitățile criminalității organizate. Printre soluțiile propuse se regăsesc auditarea periodică a instituțiilor, consolidarea funcției consilierilor de etică și întărirea structurilor care au atribuții de integritate. Un alt pilon important al strategiei este digitalizarea proceselor administrative care sunt considerate vulnerabile, pentru a reduce riscul de intervenție umană necontrolată în procesele de decizie.
Documentul a fost construit pe o bază de date complexă, incluzând consultări instituționale, un studiu criminologic și o evaluare externă independentă. Elaborarea a luat în considerare și activitatea Direcției Naționale Anticorupție, precum și datele furnizate de Eurobarometrele Comisiei Europene. De asemenea, au fost utilizate studii europene care identifică domeniile cu risc ridicat de corupție, asigurând astfel o abordare aliniată la standardele internaționale de monitorizare a integrității.
Implementarea acestui document va fi coordonată de ministrul Justiției, cu obligația de a raporta anual progresul realizat către Guvern. O noutate semnificativă este metodologia de monitorizare, care prevede organizarea unitară a celor cinci platforme de cooperare și stabilirea atribuțiilor secretariatului tehnic. Se vor introduce, de asemenea, proceduri de evaluare tematică a instituțiilor, pentru a asigura aplicarea efectivă a celor 108 măsuri propuse în cadrul strategiei.
Eforturile de combatere a corupției și de protejare a integrității proceselor democratice rămân teme sensibile în spațiul public românesc. În contextul discuțiilor recente privind vulnerabilitățile sistemelor electorale și riscurile de manipulare în era digitală, adoptarea unui instrument strategic major este văzută ca o necesitate pentru stabilizarea instituțiilor statului și pentru asigurarea unui cadru juridic și administrativ robust în fața presiunilor externe sau interne.