Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a transmis marți un răspuns oficial comisiei senatelor care investighează o întâlnire desfășurată pe 14 august. Această discuție, care a avut loc în biroul lui Ilie Bolojan, a generat controverse în spațiul public. Simina Tănăsescu explică faptul că scopul discuțiilor a fost identificarea unor noi spații de lucru pentru angajații instituției, în contextul creșterii semnificative a volumului de activitate juridică.
Simina Tănăsescu precizează că întâlnirea a avut loc în condițiile în care pe agenda Guvernului României din aceeași zi figura amenajarea unor spații din Palatul Parlamentului, în Corp B3. Această prevedere, gestionată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a oferit contextul pentru discuțiile cu Ilie Bolojan. Președintele CCR respinge acuțiile conform cărora în cadrul acelei întâlniri ar fi fost discutate dosare aflate pe rolul instituției, inclusiv cele legate de Legea integrității.
În documentul transmis, șefa instituției subliniază că volumul de dosare de pe rol a crescut constant. La 31 ianuarie 2023, Curtea Constituțională gestiona 9.498 dosare, cifra ajungând la 11.119 la 31 ianuarie 2025, iar în prezent numărul acestora a crescut la 15.180 de dosare. Această expansiune a activității a impus necesitatea unor resurse umane suplimentare și a unor spații fizice adecvate pentru desfășurarea activității magistraților-asistenți.
Pentru a răspunde nevoilor de personal, Simina Tănăsescu menționează că Legea nr.361/2023 a permis creșterea numărului de magistrați-asistenți. În lunile mai și octombrie 2025 au fost scoase la concurs 20 de noi posturi, iar majoritatea noilor angajați și-au început activitatea pe 1 august 2025. Din cauza lipsei spațiilor disponibile, acești noi magistrați-asistenți au fost nevoiți să își desfășoare munca în Sala de ședințe publice a Curții Constituționale.
Comisia senatorială care analizează această întâlnire, precum și un incident implicând zborul spre Mykonos al judecătorului Cristian Deliorga, se apropie de final fără a impune sancțiuni. Niciunul dintre persoanele implicate sau invitați la audieri nu s-a prezentat la convocări. Procesul de investigație ar putea fi reluat în data de 3 noiembrie, însă rezultatele până în acest moment nu au dus la nicio decizie sancționatoare.
Ancheta senatorială vizează și contextul politic din care a apărut controversea, respectiv momentul în care Curtea Constituțională urma să reia dezbaterile pe dosare cu mize instituționale importante. Această perioadă de intensificare a activității juridice a coincis cu discuțiile despre spațiile de lucru, creând o suprapunere între necesitățile logistice ale Curții și preocupările politice privind independența deciziilor judecătorești.