Statul român datorează magistraților sume colosale sub formă de restanțe salariale, valoarea acestor obligații atingând peste 1,8 miliarde de euro în anul 2024. O decizie a CEDO a pus în lumină amploarea acestor datorii, care au luat amploare în urma unor procese juridice inițiate de magistrați încă din perioada 2006-2009. Suma totală datorată, de aproximativ 1,85 miliarde de euro, reprezintă echivalentul costurilor necesare pentru construcția a patru spitale regionale.
Primul val de acțiuni legale a fost lansat de judecători între anii 2006 și 2009, cu scopul de a demonstra existența unei discriminări salariale. Aceștia au solicitat echitatea față de alte categorii de funcționari publici care beneficiau de sisteme de remunerare mai avantajoase din fondurile publice. În perioada 2006-2008, Guvernul a achitat suma de 124.273.380 euro către judecători pentru a executa hotărârile judecătorești favorabile obținute în urma acestor litigii.
Un al doilea val de litigii a apărut între anii 2016 și 2021, concentrându-se pe interpretarea deciziilor pronunțate anterior. Aceste procese au vizat diferențele de tratament dintre judecători și procurorii din parcheturile specializate. Din cauza creșterii sumelor datorate în 2023, care au depășit bugetul anual planificat, Guvernul a fost nevoit să utilizeze fonduri din bugetul de rezervă. Sumele alocate pentru Curtea de Casație și Parchet au fost de 66.801.619 euro, destinate exclusiv plății restanțelor și dobânzilor.
Pentru anul 2024, obligațiile financiare ale statului către magistrați, prin decizii judecătorești și acte administrative, au fost estimate la 1.853.765.182 euro. Această valoare reprezintă 0,57 la sută din PIB-ul țării. În acest context, bugetul Curții de Casație a fost suplimentat cu 346.076.458 euro din bugetul de rezervă pentru plata drepturilor salariale, în timp ce bugetul Parchetului a primit o majorare de 119.134.808 euro pentru a acoperi restanțele.
CEDO a analizat cererea a cinci judecători care solicitau plata imediată, fără eșalonare, a unor restanțe de 300.000 euro. Instanța a respins această solicitare, motivând că statul român traversează o situație financiară excepțional de proastă. Documentul precizează că Guvernul are dreptul de a plăti aceste restanțe salariale în mod eșalonat. De asemenea, CEDO a menționat posibilitatea unui conflict de interese, deoarece judecătorii au decis plata unor restanțe salariale către proprii colegi.
Gestionarea acestor datorii salariale masive are loc într-un cadru de tensiuni instituționale, unde relația dintre Guvern și Parlament este marcată de conflicte de natură constituțională. În mod recent, Curtea Constituțională a constatat un conflict între cele două instituții în cazul ordonanței SAFE, o măsură care a fost ulterior declarată neconstituțională, evidențiind dificultățile de coordonare legislativă și financiară din partea statului.