Rareș Bogdan s-a prezentat la sediul DNA Iași pentru a fi audiat în calitate de martor în cadrul dosarului care îl vizează pe omul de afaceri Fănel Bogos. Prezența sa la instituția de procuratură a fost determinată de faptul că numele său apare în mai multe interceptări existente la dosar. La ieșirea de la audiere, acesta a descris interacțiunea cu procurorii drept un dialog civilizat între o instituție a statului și un om menționat în cadrul anchetei.
Rareș Bogdan a precizat că nu a resimțit emoții în timpul procedurii și că se aștepta să fie citat pentru audiere, având în vedere menționările din dosar. Acesta a explicat că discuțiile sale au fost de natură informativă, fiind legat de situația din Vaslui. În calitate de prim-vicepreședinte al PNL, el a menționat că a interacționat cu mulți oameni, inclusiv cu Mihai Ponea, șeful DSVSA Vaslui, pentru a înțelege anumite aspecte.
În cadrul declarațiilor sale, Rareș Bogdan a detaliat o întâlnire de aproximativ 20-30 de minute cu Mihai Ponea. Acesta din urmă i-a explicat anumite cazuri, iar liderul PNL a declarat că i-a transmis omului să își facă treaba, menționând că nu are expertiză în domeniul de activitate al acestuia. Rareș Bogdan a susținut că audierea a avut scopul strict de a asculta o situație privind un posibil abuz comis de anumite instituții.
Dosarul Fănel Bogos implică acuzații de instigare la șantaj și cumpărare de influență, fiind urmărită penal și Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului. În acest context, și premierul demis Ilie Bolojan a fost audiat ca martor la sediul DNA Iași. Procurorii anticorupție investighează presupuse promisiuni de sume de bani pentru a influența conducerea ANSVSA în vederea înlocuirii unor funcționari și pentru obținerea unor despăgubiri financiare.
Conform anchetei, în perioada martie - august 2025, Fănel Bogos ar fi oferit 200.000 de lei unei persoane pentru a utiliza persoane influente. Scopul ar fi fost determinarea conducerii ANSVSA să înlocuiască șeful DSVSA Vaslui și promovarea intereselor financiare ale societății sale, vizând despăgubiri de aproximativ trei milioane de euro. Dosarul a inclus audieri și pentru alți oficiali, precum șefii CJ Vaslui și CJ Botoșani.
Cazul se înscrie într-un context de investigații privind influența asupra instituțiilor de stat și a proceselor de decizie în administrația publică. Anchetele de acest tip vizează adesea modul în care interesele economice private încearcă să modifice structurile de conducere ale agențiilor naționale sau ale autorităților locale prin mijloace ilicite de influențare.