Un raport publicat în septembrie de către Departamentul de Stat al SUA evidențiază dificultățile majore cu care se confruntă investitorii americani în România. Documentul analizează avantajele și dezavantajele investițiilor, semnalând că corupția, birocrația excesivă și schimbările bruște ale legislației reprezintă obstacole constante. Deși România menține un regim de investiții deschis și oferă o piață de aproximativ 19 milioane de consumatori, mediul de afaceri este marcat de o imprevizibilitate legislativă ce poate descuraja capitalul străin.
În ceea ce privește combaterea corupției, raportul menționează că, în ciuda pașilor semnificativi făcuți, fenomenul rămâne o provocare continuă. Capacitatea statului de a condamna actele de corupție a fost slăbită de decizii ale Curții Supreme și ale Curții Constituționale. Un aspect critic este prescripția răspunderii penale, care a dus la închiderea a 9.635 de cauze penale între anii 2022 și 2025, conform datelor prezentate în documentul american.
Justiția comercială este descrisă drept un proces lung, costisitor și dificil pentru companii. Departamentul de Stat subliniază că aplicarea drepturilor contractuale prin instanțe este marcată de lipsa de predictibilitate a jurisprudenței și de o execuție inconsistentă a hotărârilor. De asemenea, se notează o lipsă de expertiză a judecătorilor în chestiuni comerciale complexe, fapt accentuat de practica de detașare a acestora fără a se lua în calcul competența specifică în economii de piață.
Raportul critică direct ÎCCJ pentru faptul că, în materia prescripției penale, a indicat instanțelor să acorde prioritate dreptului național în detrimentul supremației dreptului UE. Mai mult, o decizie din 2025 a ÎCCJ a afectat investigațiile realizate de ofițerii DGA din cadrul MAI, ducând la eliminarea probelor deja strânse. Această evoluție a cauzat trimiterea unui număr necunoscut de dosare de către instanțe înapoi la parchete sau spre clasare.
Imprevizibilitatea este alimentată și de modul în care statul gestionează legislația, ocolind adesea consultările publice și evaluările de impact. Guvernele României au permis în mod repetat ca interesele politice sau necesitățile bugetare să prevaleze asupra practicilor de business acceptate. Sectorul energetic este menționat ca fiind deosebit de vulnerabil la modificări legislative neprevăzute, în special în ceea ce privește regimul taxelor aplicate producătorilor de energie.
Evoluția mediului de afaceri din România se încadrează într-un context de monitorizare constantă, inclusiv prin Mecanismul privind statul de drept al Uniunii Europene. Deși România a închis Mecanismul de Cooperare și Verificare în septembrie 2023, instituțiile europene continuă să urmărească reformele judiciare. Această supraveghere are loc într-un moment în care stabilitatea economică este influențată și de indicatori macroeconomici precum deficitele bugetar și de cont curent.